DAN NICA: "Poşta putea fi profitabilă dacă nu ar fi fost devalizată şi jumulită într-o manieră oribilă"

Poşta Română putea fi o companie profitabilă dacă nu ar fi fost "devalizată şi jumulită într-o manieră oribilă" prin încheierea mai multor contracte "păguboase şi defavorabile", a afirmat ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica, potrivit surselor de presă. Domnia sa a declarat: "Când am plecat de la conducerea ministerului, în 2004, Poşta Română nu ştia ce să facă cu banii. Dacă îmi aduc bine aminte, avea un profit care depăşea câteva zeci de milioane de euro, iar în casă făceau plasamente overnight, că nu ştiau ce să facă cu banii. La momentul când am preluat-o, în mai 2012, am primit scrisoare de la fostul director general că societatea intră în faliment pe 13 iunie 2012, dacă ţin bine minte. Şi am intrebat de ce intră societatea în faliment. Mi s-a răspuns că nu mai avem ce să facem, că societatea primise o amendă de la Consiliul Concurenţei, de peste 100 milioane de lei, care devenise exigibilă, că datoriile la bugetul de stat, bănci şi furnizori depăşesc 600 milioane de lei".

Ministrul a mai afirmat că, de-a lungul timpului, societatea a încheiat 50 de contracte defavorabile. "Spre exemplu, Poşta a încheiat cu Blue Air un contract pentru transportul aerian al corespondenţei de mai multe zeci milioane de euro, în condiţiile în care compania nu avea bani de benzină pentru propriul parc auto. Contractul a fost încheiat de unul dintre directorii generali care s-a perindat pe la conducerea societăţii în ultimii ani", potrivit lui Dan Nica.

Un alt contract defavorabil, în valoare de câteva zeci de milioane de euro, a fost încheiat de Poştă cu o firmă de pază şi valori.

"Vorbim despre contracte păguboase de zeci şi zeci de milioane de euro. Tot ce v-am spus este înaintat către justiţie, DNA face intensiv anchete. Vreau să vă dau un alt exemplu, care m-a şocat cel mai tare. O firmă fără niciun salariat s-a obligat prin 2010 sau prin 2011 să monteze POS-uri la toate unităţile Poştei, dar nu a pus niciunul. Poşta, directorul juridic al companiei, în loc să rezilieze contractul cu litera care trebuie, l-a reziliat cu altă literă. Instanţa a constatat că rezilierea s-a făcut ilegal şi, în baza solicitării firmei respective, a hotărât despăgubiri de cinci milioane de euro", a spus Nica, adăugâd că directorul juridic al Poştei a fost demis, iar dosarul a fost înaintat la DNA.

"Acum 20 de ani Poşta avea pe segmentul de coletărie rapidă o cotă de 100%. Acum a ajuns la 2%. Cum s-a ajuns aici? Fostul director care răspundea de această operaţiune avea şi el firmă privată. Factura pe firma lui, transporta cu maşinile Poştei coletele şi când şi-a făcut plinul el a plecat bine-mersi şi compania a ajuns la 2%. Acest dosar, precum şi celelalte, sunt în anchetă, dar nu pot să vorbesc despre ele", a spus Nica.

Potrivit ministrului, 95% dintre contractele păguboase încheiate de Poşta Română au fost reziliate.

Întrebat câţi salariaţi ai Poştei vor fi disponibilizaţi, Nica a afirmat că, potrivit normării activităţii de la nivelul anului 2011, vreo 4.500 de angajaţi "sunt în plus".

Compania a anunţat, vineri, că vor fi disponibilizaţi 3.650 de salariaţi, reprezentând 11,4% din personal, cifra fiind stabilită în urma negocierilor privind aplicarea normării muncii derulate între conducerea Poştei şi sindicate.

La întrebarea dacă i se pare corect salariul lunar de 6.000 de euro pe care îl primeşte preşedintele Poşei, Ion Smeeianu, în condiţiile în care companie este neprofitabilă şi perspectivele nefavorabile, ministrul pentru Societatea Informaţională a afirmat iniţial că nu.

Poşta Română trebuia să fie privatizată în cursul acestui an, dar niciun investitor nu a cumpărat caietul de sarcini până la expirarea termenului limită, 28 mai.

Dan Nica a afirmat că nu are nimic de reproşat consultantului procesului de privatizare, consorţiul format din KPMG Romania şi casa de avocatură Ţuca Zbârcea&Asociaţii.

"Datoriile fiscale la bugetul de stat nu le-a stabilit consultantul, le-a stabilit ANAF-ul, care au ajuns la 242 milioane de lei. Poşta are datorii totale de 690 milioane de lei, care sunt toate istorice. Dacă nu am fi luat măsurile din ultimul an, datoriile Poştei ar fi fost mai mari cu 90 milioane de lei", a menţionat ministrul.

Nica regretă că "nu a venit nimeni" la privatizarea Poştei, cu toate că a avut discuţii cu mai mulţi investitori.

"Este prea mult să spui că este un eşec pentru că nu a venit nimeni la privatizarea Poştei. Chiar eu m-am întâlnit cu mai mulţi investitori, care mi-au declarat că sunt interesaţi să participe la privatizarea Poştei. Şi acţionarii SIF-urilor au aprobat participarea la acest proces", a spus ministrul, care a adăugat că, după ce ANAF a calculat datoria fiscală de 107 milioane de lei, a devenit foarte sceptic în privinţa acestui proces. Procesul de privatizare a Poştei a fost prelungit, perioadă în care societatea va fi restructurată.

"Dacă întrerupem procesul de privatizare, atunci nu mai avem posibilitatea să facem conversia datoriilor în acţiuni. Mergem la Comisia Europeană, le spunem că am vrut să privatizăm, dar că nu merge la acest nivel de îndatorare. România poate să facă conversia datoriilor unei companii de stat în acţiuni doar în timpul procesului de privatizare. Le mai spunem că facem şi restructurarea companiei, pentru că altfel nu ne aprobă conversia. Sunt foarte convins că vom primi aprobarea de la Comisia Europeană", a spus Nica.

Ministrul a afirmat că privatizarea a fost "urmărită şi de ghinioane".

"Poşta belgiană, care era foarte interesată, nu a putut să participe la proces pentru că avea o înţelegere cu Comisia Europeană, cel puţin în acest an. Poşta italiană nu mai avea voie să facă investiţii în afara ţării şi au mai fost câteva chestiuni de acest gen. Eu am mizat foarte mult şi pe nişte investitori din afara spaţiului european, care dispuneau de resurse financiare, dar nu au mai venit", a spus ministrul.

Întrebat de ce nu listează Poşta la bursă, Nica a afirmat că un astfel de proces obligă la vânzarea la preţul pieţei, situaţie care nu se plia pe obiectivele statului.