DAN SUCIU, BNR: "Dacă nu vor apărea cheltuieli suplimentare de negestionat, leul îşi va găsi un echilibru relativ repede"

Dacă nu vor apărea derapaje în privinţa politicilor publice care să ducă la cheltuieli suplimentare de negestionat prin majorări nesusţinute de pensii sau salarii, leul îşi va găsi un echilibru relativ rapid, a declarat, ieri, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, pentru Agerpres. El a mai spus că dacă aceste presiuni legate de cheltuieli continuă riscul creşte odată cu ele, dar şi că în prezent leul se reaşează într-o nouă zonă de echilibru, însă fără oscilaţii mari.

Suciu a afirmat, pentru Agerpres: "Leul se aşează într-o zonă de echilibru în noul context, fără oscilaţii mari. Astăzi am avut o depreciere de 0,1%, iar de la începutul anului undeva spre 1,6%, ceea ce, chiar dacă pare contraintuitiv de vreme ce consemnăm un maxim istoric, arată o evoluţie relativ stabilă, mai ales în situaţia complicată din punct de vedere economic, în care forintul s-a depreciat cu 8,8%, iar zlotul polonez cu 4,5% pentru a înţelege ce s-a întâmplat în regiune. Dacă nu vor apărea derapaje în privinţa politicilor publice care să ducă la cheltuieli suplimentare de negestionat prin majorări nesusţinute de pensii sau salarii, leul îşi va găsi un echilibru relativ rapid. Dacă aceste presiuni legate de cheltuieli continuă, riscul creşte odată cu ele".

De notat că Comisia pentru muncă din Camera Deputaţilor, controlată de PSD, a modificat ieri ca primă comisie sesizată majorarea pensiilor cu doar 14% decisă de guvern prin OUG pe rectificare astfel ca majorarea să fie de 40%. De asemenea PSD şi aliaţii au introdus în buget şi majorarea salariilor profesorilor.

Purtătorul de cuvânt al BNR a mai spus la Digi24 că majorarea pensiilor cu 40% "este unul dintre factorii care pot deranja foarte mult echilibrele pe care încearcă acum leul să le consolideze".

"Evident că aceste lucruri îngrijorează şi dacă lucrurile vor merge în direcţia aceasta sunt acele elemente suplimentare care pot influenţa evoluţia cursului din păcate într-o direcţie pe care nu ne-o dorim", a spus Suciu.

BNR a ţinut în ultimele luni cursul stabil - în ciuda accentuării dezechilibrelor - şi nu l-a lăsat să treacă de ultimul maxim relevant, din 17 martie, de 4,8448 lei, cursul fiind perceput de populaţie, în viziunea BNR, drept un factor de stabilitate economică.

Vineri însă, odată cu apropierea campaniei electorale şi o serie de mişcări nefavorabile monedelor din regiunea noastră, cursul EUR/RON a urcat la 4,8492 lei/euro şi luni la 4,8552 lei/euro într-o mişcare de depreciere regională. Consensul economiştilor pentru EUR/RON pentru T4 2021 este de 4,96 lei/euro, echivalent cu o depreciere de uşor peste 2%.

La rândul său, analistul Dragoş Cabat ne-a precizat că "deobicei, vinerea şi lunea banca naţională nu intervine" în piaţă.

Cabat mai spune că "indiferent cine a fost la butoane, PSD sau PNL, nu este obiceiul băncii naţionale să intervină în perioade electorale şi să gireze fluctuaţii de curs şi de politică monetară".

"Deci dacă a fost un maxim (ieri - n.r.), mâine-poimâine o să intervină şi o să dea înapoi (cursul). Dar deobicei nu prea intervine vinerea şi lunea. Sunt volume mai mici, mai multe... motive. Dar deobicei nu intervine vinerea şi lunea. Ştiu şi pieţele asta. Deobicei nu se fac pe internaţional aşa de multe tranzacţii, nu se mai fac, dar cine mai vrea să-l mişte din interior îl cam mişcă vinerea şi lunea, dar ştiind că după aceea o să provoace intervenţia BNR în piaţă - mai uşoară, mai pe faţă", a spus Cabat.

Acesta adaugă notând că banca naţională a ţinut cursul stabil în ultimele luni pentru a da un semnal că lucrurile sunt sub control în economie.

"Ideea este că banca naţională acum vrea să dea un semnal de stabilitate, un semnal că lucrurile sunt sub control şi nu scăpate de sub control. Mai ales că e şi perioada electorală şi nu este obiceiul băncii naţionale să intre - indiferent cine a fost la butoane, PSD sau PNL -, să intervină mai ales în perioade electorale şi să gireze fluctuaţii de curs şi de politică monetară. Atunci va ţine perioada aceasta mai ales cursul mai stabil. Dacă se întâmplă doamne-fereşte ceva, o catastrofă, sigur că banca naţională nu intervine nici în acele momente: lasă cursul şi intervine când se stabilizează situaţia. Dar acum, în perioada pre-electorală sau electorală, deobicei banca naţională nu ia politici partizane ca să nu i se poată reproşa că a favorizat pe unii sau pe alţii la alegeri", a spus Dragoş Cabat.

Acesta a conchis spunând că se aşteaptă tot la stabilitatea cursului până după alegerile parlamentare.

• Claudiu Cazacu, XTB: "Lunile următoare ar putea să ne aducă chiar niveluri de peste 4,9 lei pentru un euro"

Totodată, Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România, spune pentru Agerpres că tendinţa descendentă şi pentru moment relativ lentă a leului are, din păcate, şanse de continuare. Cazacu menţionează că lunile următoare ar putea să ne aducă chiar niveluri de peste 4,9 lei pentru un euro.

"EUR/RON revine în atenţia pieţelor după o «letargie» prelungită de vară, într-o mişcare cu caracter regional. Fluctuaţii nefavorabile au înregistrat cumulat în debutul lunii şi zlotul polonez sau forintul şi chiar şi coroana cehă, aflată în alte ocazii în poziţie relativ mai bună. Pentru leu, tendinţa descendentă şi pentru moment relativ lentă are, din păcate, şanse de continuare. Presiunea vine atât din factori macro de scară globală sau europeană, incluzând efectul economic al pandemiei, cât şi din poziţia fiscal-bugetară sensibilă a României. Apropierea alegerilor poate juca şi ea un rol, deşi, deocamdată, acesta nu pare a fi factorul principal. Tensiunile merg spre o ajustare prin curs, câtă vreme dobânzile sunt la niveluri coborâte, şi lunile următoare ar putea să ne aducă chiar niveluri de peste 4,9 (lei - n.r.) pentru un euro. Suntem în proces de analiză a desfăşurărilor recente, însă, pentru moment, estimarea de 4,96 (lei - n. r.) pentru finele anului rămâne în picioare. Reţinem însă că nivelul de nesiguranţă e înalt şi foarte multe depind de rezolvarea mai rapidă sau mai lentă a pandemiei", a declarat Claudiu Cazacu.

Leul s-a depreciat, ieri, cu 0,60 bani faţă de euro (0,12%), moneda europeană atingând un nou maxim istoric, iar cursul calculat de Banca Naţională a României (BNR) este de 4,8552 lei/euro. BNR a cotat vineri euro la 4,8492 de lei. Pe piaţa interbancară, moneda naţională s-a tranzacţionat ieri între 4,8507 şi 4,8582 de lei pentru un euro.

• Cum avertiza BNR politicienii în minuta şedinţei din 5 august: "O deteriorare peste aşteptări a perspectivei fiscale va avea consecinţe asupra cursului"

În minuta şedinţei la care a mai redus odată dobânzile, din 5 august, publicată la mijlocul lunii trecute, BNR avertiza că o tensionare a mediului politic intern ar fi de natură să mărească suplimentar prima de risc suveran, cu consecinţe asupra volatilităţii cursului de schimb al leului, implicit asupra inflaţiei şi încrederii în moneda naţională

"Cursul de schimb leu/euro a rămas cvasi-stabil, leul manifestând chiar o uşoară tendinţă de apreciere faţă de euro în luna iulie, şi mai vizibilă în raport cu dolarul, pe fondul lichidităţii globale abundente provenind din injecţiile băncilor centrale majore, dar mai ales ca efect al optimismului generat de planul major de relansare economică agreat la nivelul UE, care a antrenat şi o întărire a monedei europene în raport cu dolarul SUA. În raport cu regiunea, ajustările au fost însă mai estompate, chiar şi în contextul diferenţialului ratei dobânzii, au semnalat unii membri ai Consiliului, atenţionând că o deteriorare peste aşteptări a poziţiei fiscale şi a perspectivei acesteia sau o tensionare a mediului politic intern ar fi de natură să mărească suplimentar prima de risc suveran, cu consecinţe asupra volatilităţii cursului de schimb al leului, implicit asupra inflaţiei şi încrederii în moneda naţională, iar în final asupra costurilor de finanţare şi ritmului redresării economiei ulterior fazei de contracţie", se arată în minuta şedinţei BNR publicată pe 14 august.