DAN SUCIU, BNR, DESPRE CREŞTEREA ROBOR: "Faţă de acum câteva luni, se vor aduna câţiva lei în plus la plata ratei"

Actualizare 15:22 Adrian Vasilescu: "Indicele ROBOR se îndreptă spre normalitate"

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a afirmat despre creşterea indicelui ROBOR că se îndreaptă spre normalitate, iar epoca dobânzilor scăzute se încheie la nivel planetar.

Evoluţia indicelui ROBOR este una firească întrucât în fiecare an, la început de toamnă, are loc o reaşezare de poziţii în piaţa interbancară, a precizat consilierul guveranorului BNR în cadrul unei emisiuni Digi24.

Potrivit domniei sale, creşterea inflaţiei nu este îngrijorătoare, nivelul de 2% fiind optim pentru toate pieţele şi trebuie menţinut.

Adrian Vasilescu a spus: "Noi ne chinuim de doi ani să crească preţurile pentru că avem inflaţie negativă".

Domnia sa a explicat că "zgomotul" creat în piaţă pe tema creşterii preţurilor crează îngrijorare la nivelul populaţiei.

(A.I.)

---

Evoluţia ratei medii a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele (ROBOR) depinde de nivelul de lichiditate din piaţa bancară, iar în această perioadă indicele se află într-o perioadă de reaşezare, a declarat, ieri, Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naţionale a României, citat de Agerpres. Acesta a explicat: "Evoluţia ROBOR depinde de nivelul de lichiditate din piaţa bancară. Suntem într-o perioadă de reaşezare a acestui indice după ce am avut, în perioada care a trecut, dobânzi reduse la nivel istoric. Din această perspectivă, era de aşteptat ca această creştere să înceapă. Trebuie spus, totuşi, că în 2014 şi 2015, dacă luăm ca reper luna septembrie, ROBOR la 3 luni era mai ridicat decât nivelul actual, ca să nu mai spunem de 2012 sau 2013 când atingea 4 procente sau chiar 5,80%. Sigur că, faţă de acum câteva luni, se vor aduna câţiva lei în plus la plata ratei, în condiţiile în care dobânda ROBOR este luată în calculul ratei, dar pentru creditele acordate înainte de 2015 ratele sunt în continuare sub nivelul iniţial".

Creşterea ROBOR din ultimele zile este cauzată de o diminuare temporară a lichidităţii şi de efectele provenite din zona pieţei valutare, a declarat, ieri, Horia Braun, economistul-şef BCR, citat de Agerpres.

Acesta a explicat: "Creşterea ROBOR din ultimele zile pare rezultatul suprapunerii unei serii de factori. Avem de-a face, pe de o parte, cu o diminuare temporară a lichidităţii din sistem, legată de plăţile la buget de la începutul săptămânii şi de începutul unei noi perioade de rezervă minimă obligatorie. Pe de altă parte, e posibil să avem şi nişte efecte provenind din zona pieţei valutare, în condiţiile în care leul se menţine foarte stabil pe fondul unei deprecieri relativ alerte a monedelor din regiune".

Potrivit acestuia, cotaţiile forward ale cursului EUR/RON au început să crească deja din vară, dar creşterile s-au intensificat semnificativ în ultimele zile, piaţa anticipând joi un curs în jur de 4,70 pentru un an înainte.

"Cursul şi dobânzile sunt strâns legate pe piaţă, presiunile din piaţa valutară simţindu-se şi pe piaţa monetară şi viceversa. Nu în ultimul rând, am putea avea şi un joc de anticipaţii din partea unor participanţi în piaţă cu privire la o eventuală majorare a dobânzii la facilitatea de depozit din partea BNR la şedinţele de politică monetară din octombrie şi/sau noiembrie", a precizat Horia Braun.

Economistul-şef al BCR a afirmat că s-ar putea să vedem în continuare ceva presiuni pe lichiditate şi pe dobânzi în zilele următoare, dar scenariul de bază al băncii este că lucrurile se vor calma la un orizont de câteva săptămâni şi că ROBOR la 3 luni va rămâne undeva în intervalul de 1% - 1,3% până la finele anului.

"Mă aştept de asemenea ca BNR să dea un mesaj de predictibilitate sporită în zona de dobânzi la şedinţa de politică monetară de săptămâna viitoare. Pentru anul viitor deocamdată nu ne-am modificat prognoza, vedem tot un 1,5%-1,6% la final de an", a mai spus Horia Braun, precizând că excesul de lichiditate va reveni în piaţă şi în absenţa unor şocuri semnificative asupra inflaţiei, nu vede argumente puternice pentru o întărire substanţială a politicii monetare.