DAN SUCIU, PURTĂTORUL DE CUVÂNT AL BNR: "Extinderea plafonării preţurilor energetice sau o altă intervenţie a statului nu ar fi neapărat greşită, în contextul dat"

• "Există multe semne de întrebare legate de reuşita procesului de liberalizare a preţurilor din energie"

România se află într-o poziţie cu multiple incertitudini, iar din această perspectivă decizia de majorare a ratei-cheie de dobândă cu 0,25% a fost considerată oportună în momentul de faţă de către Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), a afirmat, ieri, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României (BNR), într-o intervenţie la postul de televiziune Digi24. Amintim că BNR a majorat luni dobânda-cheie cu încă 25 de puncte de bază, la 2,00%, şi a majorat coridorul facilităţilor permanente cu încă 0,25% de la 0,75% la 1,00%. Totodată, purtătorul de cuvânt al BNR a spus ieri că o extindere a plafonării preţurilor energetice sau o altă intervenţie a statului în această piaţă "nu ar fi neapărat greşită, în contextul dat".

Oficialul BNR a declarat: "Avem elemente de incertitudine în perspectiva cererii, mai ales dacă adăugăm situaţia preţurilor la energie, care nu ştim cum va evolua dar există posibilitatea să crească în continuare cel puţin pe orizontul scurt de timp iar apoi să avem o scădere. De asemenea evoluţia nu doar a preţurilor la energie dar şi a structurii bugetare şi implicit a veniturilor care se obţin prin fonduri europene... Avem un tablou de incertitudine cu foarte multe culori. Aşa că, din această perspectivă, o decizie de 0,25% a fost considerată de Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a fost considerată oportună, în momentul de faţă. (...) La nivelul băncilor, băncile se împrumută... Am avut un element tehnic în această decizie prin care (am modificat rata) prin care băncile se împrumută de la banca naţională la o dobândă de 3%, nu de 2% cum este dobânda de politică monetară. Aşadar am strâns un pic lichiditatea la nivelul sistemului bancar însă fără să afectăm prin aceasta şi situaţia creditării, dificultatea de a plăti un credit nu a crescut în aceeaşi proporţie".

Suciu a precizat că banca centrală se uită evident spre inflaţie "pentru că aceasta este preocuparea principală şi îngrijorarea principală şi nu neapărat alte elemente".

"Inflaţia, odată scăpată de sub control, evident ne afectează pe toţi, şi pe cei cu credit şi pe cei fără şi atunci aceasta este preocuparea şi funcţia principală a băncii centrale", a arătat Dan Suciu.

Acesta a adăugat: "Avem două amendamente pe care le-aş menţiona: în primul rând aceea că principala componentă a inflaţiei este preţul energiei. 70% din (creşterea pe) indicele de inflaţie reprezintă preţul la energie asupra căruia influenţa dobânzii de politică monetară este foarte redusă dacă nu aproape inexistentă. Pe termen mediu şi lung evident că transferul acestei creşteri (de preţuri la energie) se va simţi la nivelul altor preţuri pentru că preţurile din energie se duc şi în alte componente şi acolo încercăm să ancorăm anticipaţiile de creşteri de preţuri. În perioada a doua a anului suntem optimişti să vedem aceste ancorări de preţuri bine conturate".

• Suciu: "Banca Naţională a încercat să creeze acest context în care dobânzile s-au ţinut la niveluri foarte reduse cea mai lungă perioadă de timp"

Întrebat dacă va fi modificată prognoza de inflaţie a BNR în perioada următoare, Suciu a precizat că probabil vom avea un vârf mai înalt al ratei anuale a inflaţiei IPC în primăvară decât se estima anterior. Oficialul BNR a aruncat din nou câteva săgeţi către ANRE şi Ministerul Energiei afirmând că există "multe semne de întrebare legate de reuşita procesului de liberalizare" a preţurilor de la energie pentru consumatorii casnici.

"Probabil că va fi o creştere mai mare decât cea anticipată pe acelaşi orizont (de timp), pe acelaşi model care însemna un nivel relativ ridicat până în aprilie, dar cu un vârf în aprilie (de 8,6% a ratei anuale a indicelui preţurilor de consum IPC - n.r.) după ce plafonarea la energie scade, ca apoi în partea a doua a anului să avem o scădere a inflaţiei. (...) Dacă ne uităm la cum a decurs procesul de liberalizare vom vedea că există câteva elemente... sau cel puţin multe semne de întrebare legate de reuşita procesului. Vedem în multe ţări în care se rediscută aşezarea preţurilor la energie şi faptul că, din păcate, piaţa nu a funcţionat în termenii aşteptaţi care să ducă la o concurenţă în favoarea consumatorului. Din acest punct de vedere, o decizie, nu ştiu care, de plafonare în continuare sau de intervenţie a statului nu credem că ar fi neapărat greşită, în contextul dat", a spus Suciu.

Acesta a subliniat că "este clar că liberalizarea nu a adus ceea ce ne aşteptam cu toţii".

"A coincis, este drept, şi cu un moment nefast pe plan internaţional în care preţurile (la produsele energetice) au crescut, dar este o discuţie care are sens", a arătat Suciu.

Potrivit acestuia, inevitabil vom avea o frânare a creditării, într-o anumită măsură.

"Creşterea dobânzii de politică monetară înseamnă scumpirea banilor, dar dacă ne uităm la creditare avem mai multe observaţii importante: odată că anul trecut am avut aproape un record în ceea ce înseamnă creditarea, deci dacă e să coborâm vom coborî de la un nivel foarte ridicat. De asemenea, să nu uităm că creditele noi pentru populaţie sunt circumscrise unui alt indicator decât ROBOR-ul care este 3,07%; nici el nu este mare pentru că, să fim foarte oneşti, venim de la dobânzi minim-istorice pentru România, mai mici decât ar fi cerut situaţia economică poate. Adică şi Banca Naţională a încercat să creeze acest context în care dobânzile s-au ţinut la niveluri foarte reduse cea mai lungă perioadă de timp. Dar dacă revin la IRCC acesta va avea o expresie (crescătoare - n.r.) mai consistentă abia peste 6 luni. Deci în acest moment nu vedem neapărat o problemă în ceea ce priveşte ritmul creditării", a precizat Dan Suciu.

• "Bătălia pe care încercăm să o facem este să nu avem un transfer masiv al preţurilor de la energie în preţurile bunurilor alimentare, care ocupă foarte mult din cheltuielile populaţiei", spune Dan Suciu

Oficialul BNR a mai subliniat că bătălia pe care încearcă să o dea banca centrală este pe stabilitatea preţurilor la alimente.

"Dacă ne uităm la consumul de produse alimentare, aici este defapt bătălia pe care încercăm să o facem. Să nu avem un transfer masiv al preţurilor de la energie în preţurile bunurilor alimentare care ocupă foarte mult din cheltuielile populaţiei. În luna noiembrie am văzut o oarecare temperare a indicelui inflaţiei venită mai ales din această componentă, dar aici bătălia este încă în curs. Nu spunem că am câştigat-o şi că lucrurile s-au încheiat. Vedem în permanenţă în multe programe o serie întreagă de producători care anunţă cifre fabuloase de creştere a preţurilor la alimente. Mă îndoiesc că ele sunt reale şi că vor fi reale. (...) Cheltuielile cu bunuri alimentare nu permit o volatilitate foarte mare: de exemplu mănânci cam tot atâta pâine şi dacă este mai scumpă şi dacă este mai ieftină, mai ales la o anumită categorie de populaţie. Deci aici este un consum relativ fix care nu suportă creşteri de preţuri semnificative aşa cum au fost de multe ori anunţate, unele cu sens, dar multe speculând o situaţie de piaţă care duce la o relativă spirală inflaţionistă".

Suciu a mai spus că stabilitatea cursului valutar leu/euro, în această perioadă lungă de criză triplă - energetică, sanitară şi politică -, este o reuşită a băncii centrale.