DANA GÎRBOVAN: "Hotărârile CSAT şi protocoalele secrete sunt bombe puse la temelia statului de drept"

Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, susţine că hotărârile CSAT şi protocoalele secrete au afectat administrarea justiţiei şi ''sunt bombe puse la temelia statului de drept''.

"Hotărârile CSAT şi protocoalele secrete, care au afectat administrarea justiţiei, sunt bombe puse la temelia statului de drept. Există un principiu simplu şi clar ce stă la temelia statului de drept (rule of law - domnia legii) şi a democraţiei: justiţia se înfăptuieşte în numele legii. Nu în numele hotărârilor secrete ale CSAT, nu în numele protocoalelor secrete, ci a legii", a declarat Dana Gîrbovan, într-un mesaj postat ieri pe Facebook.

Ea a mai precizat că legile se fac de către Parlament, ca organ reprezentativ suprem al poporului român, iar preşedintele este cel care le promulgă, iar acestea intră în vigoare după ce sunt publicate în Monitorul Oficial: "Acesta este principiul fundamental al domniei legii care funcţionează peste tot în lumea democratică. Nu poţi respecta o lege care e nepublică, cu atât mai mult nu poţi fi tras la răspundere în baza unei legi care e nepublică. Dacă acceptăm încălcarea acestei reguli fundamentale, acceptăm că, în numele diverselor deziderate, slogane sau ideologii care apar nobile pe moment, putem face deviaţii, ocoliri sau putem pune în paranteză democraţia şi statul de drept. Efectul este subminarea democraţiei, compromiterea bunei funcţionări a statului şi a încrederii dintre cetăţean şi stat. De aceea am susţinut şi susţin că toate aceste acte secrete care, pe de o parte, au adăugat la lege, iar, pe de altă parte, au inclus prevederi contrare legii, nu au fost altceva decât bombe aşezate la temelia statului de drept. Cine susţine că astfel de acte secrete, ce au afectat administrarea şi funcţionarea justiţiei sau desfăşurarea procedurilor judiciare, au fost necesare, ori că au fost eficiente, ori că trebuie văzut contextul în care au fost încheiate, ratează exact esenţa statului de drept, cu efect direct în compromiterea încrederii în justiţie şi democraţie".

În opinia sa, prima regulă a combaterii unui fenomen infracţional este punerea la punct a legislaţiei: "Constaţi la nivelul de vârf al statului că ai o problema infracţională? Nu faci protocoale secrete, nu dai hotărâri secrete, ci îţi modifici legislaţia în aşa fel încât toată lumea - procurori, avocaţi, judecători, persoane - să se poată raporta la ea. Şi faci acest lucru nu doar pentru că aşa îţi spune Constituţia şi convenţiile internaţionale, că trebuie să asiguri fiecărui om dreptul la un proces echitabil, ci şi pentru a nu compromite dosarele în momentul în care ele ajung în instanţă (...) Aşadar, cine a crezut că, în numele unei mai bune eficiente a combaterii infracţionalităţii, poate tăia colţuri, sări peste paşi, a încălcat tocmai aceste reguli fundamentale ale statului de drept, având ca efect tocmai compromiterea luptei împotriva corupţiei. În baza acestor protocoale secrete au fost anchetaţi cetăţeni ai acestei ţări care aveau dreptul de a şti că le sunt aplicate alte norme de procedură decât cele din Codul de procedură penală la care, în mod firesc, se raportau".

Preşedintele UNJR a mai reclamat faptul că ofiţeri ai SRI s-au comportat ca organe de cercetare penală, în condiţiile în care acest lucru le era strict interzis de lege: "Iar culmea cinismului semnatarilor acelui protocol, în raport cu cetăţeanul, este că toate costurile făcute de ofiţerii SRI erau incluse ca şi cheltuieli judiciare ce erau imputate celor anchetaţi în baza unui protocol secret care nu doar că nu le-a fost niciodată comunicat, dar despre care multă vreme nici nu s-a ştiut că există".

Gîrbovan a explicat că protocoale secrete "dinamitează întreaga fundaţie a statului, a raportului dintre instituţii şi a raportului statului cu cetăţeanul"

Preşedintele UNJR şi-a închiat mesajul subliniind: "E nevoie de o transparenţă totală în acest proces, de publicarea tuturor hotărârilor CSAT care au privit justiţia, a protocoalelor ori înţelegerilor (ca să nu avem discuţii pe semantică, mă refer la absolut orice tip de act ce a consfinţit cooperări, colaborări, activităţi comune, relaţii între instituţii judiciare şi alte autorităţi), iar la sfârşit să facem o evaluare riguroasă a tot ce s-a întâmplat, pentru că avem dreptul să ştim adevărul. Tot adevărul! Nu mai putem aştepta 30 de ani până să aflăm ce s-a întâmplat în aceşti ani, aşa cum aşteptăm după dosarul Revoluţiei".