DĂNCILĂ SESIZEAZĂ CCR Dosarul "Bombonica" riscă amânarea

Premierul Viorica Dăncilă s-a conformat cererii şefului PSD Liviu Dragnea şi a sesizat Curtea Constituţională a României cu privire la compunerea completului de cinci judecători, pentru dosarele judecate în apel de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Sesizarea unui posibil conflict între Parlament şi ÎCCJ a fost trimisă de Guvern către CCR, deoarece un astfel de complet urmează să judece apelul formulat de Liviu Dragnea cu privire la sentinţa instanţei de fond a ÎCCJ, prin care liderul PSD a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în dosarul privind angajările fictive de la direcţia generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a judeţului Teleorman.

Dăncilă acuză în sesizarea trimisă CCR că Înalta Curte şi-a arogat competenţe legislative prin faptul că nu pune în aplicare imediat prevederea din noua lege privind organizarea judiciară, potrivit căreia completele de 5 judecători de la ÎCCJ se formează exclusiv prin tragere la sorţi, fără a exista membri de drept.

Primul termen de judecată a apelului a fost stabilit pentru 8 octombrie, dar dacă CCR va lua o decizie rapidă, aceasta ar putea atrage o amânare a procesului lui Liviu Dragnea până în momentul constituirii unui alt complet de judecată.

În prezent, sunt două complete de apel la Înalta Curte, cu 5 judecători, unul condus de vicepreşedintele ÎCCJ Iulian Dragomir şi altul condus de şefa interimară a Secţiei penale, judecătoarea Sorina Mirela Popescu. Completul care va da sentinţa definitivă în cazul lui Liviu Dragnea este cel condus de vicepreşedintele ÎCCJ, Iulian Dragomir, un complet considerat a fi unul foarte dur.

Liviu Dragnea a afirmat de curând că a discutat cu ministrul Tudorel Toader despre posibilitatea ca guvernul să se implice în acest caz, deoarece ÎCCJ doreşte să îl bage la închisoare cu un complet care, în opinia şefului PSD, ar fi fost alcătuit ilegal.

Colegiul de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis, la începutul lunii septembrie, să nu aplice noile prevederi ale Legii 304/2004, în privinţa reconfigurării completelor de cinci judecători.

Potrivit noii legi, preşedintele/vicepreşedintele ÎCCJ, precum şi preşedintele secţiei penale nu mai sunt membri de drept în complete, ci pot face parte din acestea doar prin tragere la sorţi. În prezent, judecătorii care ocupă respectivele funcţii fac parte din complete în baza Regulamentului ÎCCJ. Pentru că în textul legii este stipulat că tragerea la sorţi a completelor are loc "la începutul fiecărui an", Colegiul de Conducere al ÎCCJ a considerat că actualele complete, configurate la finalul anului 2017, pot să rămână în componenţa actuală până la finalul anului, când se vor aplica noile prevederi legale.

În legătură cu sesizarea formulată de guvern, CCR a stabilit termenul de 16 octombrie, până când părţile aflate în conflict îşi pot exprima, în scris, punc­tul de vedere asupra conţinutului conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia. De asemenea, CCR sus­ţine că termenul pentru şedinţa de judecată va fi stabilit la o dată ulterioară, în conformitate cu prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 47/1992: "(2) La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la primirea cererii, preşedintele Curţii Constituţionale stabileşte termenul pentru şedinţa de judecată şi citează părţile implicate în conflict. Dezbaterea va avea loc la data stabilită de preşedintele Curţii Constituţionale chiar dacă vreuna dintre autorităţile publice implicate nu respectă termenul stabilit pentru prezentarea punctului de vedere".