Danemarca a devenit prima ţară a Uniunii Europene care, din punct de vedere tehnic, a intrat în recesiune, după două trimestre consecutive cu scădere economică. Biroul de statistică din Copenhaga a anunţat că, în primul trimestru al acestui an, Produsul Intern Brut al ţării a înregistrat o scădere de 0,6% în raport cu ultimele trei luni din 2007, când declinul a fost de 0,2%. Analiştii aşteptau, pentru trimestrul întâi din 2008, o creştere de 0,2%.
În ritm anual, economia daneză a înregistrat o scădere de 0,7% în primul trimestru din 2008. Potrivit cifrelor oficiale, cheltuielile gospodăreşti din Danemarca au scăzut cu 1,1% în primul trimestru, faţă de ultimul trimestru din 2007, investiţiile fixe - cu 0,6%, cheltuielile guvernamentale - cu 1,4%.
Niels Roenholt, economist la "Jyske Bank" A/S din Silkeborg, declară: "Economia daneză a intrat într-o eră nouă. Cifrele publicate acum sunt, fără îndoială, numai o anticipare a ceea ce va urma".
Danemarca este unul din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene şi, deocamdată, nu a adoptat moneda euro. În plus, Danemarca este una din cele 30 de ţări din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), care reuneşte cele mai bogate economii din lume.
Anunţul referitor la intrarea economiei daneze în recesiune vine la aproximativ o săptămână după ce Institutul de Cercetare Economică şi Socială din Irlanda (ESRI) a avertizat că această ţară este în pragul unei recesiuni. În primul trimestru al acestui an, PIB-ul Irlandei s-a redus cu 1,5%, în ritm anual, iar ESRI aşteaptă, pe întregul an 2008, o scădere de 0,4%.
La rândul său, Spania nu se află într-o situaţie prea bună. Ministrul spaniol al Economiei, Pedro Solbes, a prognozat, recent, că ritmul de creştere economică va continua să încetinească în al doilea trimestru, după ce în primul trimestru a avansat cu numai 0,3%.
Creşterea economică încetineşte la nivel global, în condiţiile în care criza creditelor ipotecare subprime a generat majorarea dobânzilor pentru împrumuturi şi a redus investiţiile. Pe de altă parte, cotaţia - record a ţiţeiului şi creşterea preţului alimentelor afectează puterea de cumpărare a consumatorilor.