Daniel Anghel (PwC): Majorarea fiscalităţii, o preocupare majoră pentru companii în 2025

Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România, a declarat că majorarea fiscalităţii va fi o preocupare majoră pentru companii în anul viitor. El susţine că măsurile din ordonanţa "trenuleţ" sunt doar un început al creşterii taxelor, având în vedere necesitatea reducerii deficitului bugetar cu 2 puncte procentuale din PIB, adică aproximativ 40 miliarde de lei.

Daniel Anghel afirmă că, odată cu elaborarea bugetului pe anul viitor, se va vedea exact de unde vor veni tăierile de cheltuieli şi care vor fi sursele de finanţare. El avertizează că politica fiscală va urma probabil aceeaşi tradiţie de a angaja cheltuieli care vor fi acoperite ulterior prin taxe mai mari, fără transparenţă şi dialog real cu mediul de afaceri. Anghel menţionează că măsuri precum reinstaurarea taxei pe "stâlp" sau impozitul minim pe cifra de afaceri ar putea fi adoptate, iar acest lucru ar putea dăuna activităţii economice şi investiţiilor. De asemenea, el subliniază că, potrivt planului bugetar pe termen mediu, deficitul bugetar ar trebui să scadă de la 9% la 7% din PIB în 2025, însă este important de remarcat că deficitul pentru 2024 ar fi trebuit să fie de 5%, conform legii bugetului votate anterior.

În planul bugetar pe termen mediu, există angajamente privind reforma fiscală şi administrarea fiscală, cu scopul de a reduce deficitul bugetar şi a îndeplini jaloanele din PNRR. Aceste angajamente sunt vagi şi permit guvernului să modifice aproape orice capitol din Codul fiscal, cuvântul-cheie fiind "revizuirea". Revizuirea poate include atât majorarea cotelor de impozitare, cât şi extinderea bazei de impozitare. Documentul prevede posibile ajustări în privinţa impozitului pe profit, impozitului pe venit, contribuţiilor sociale, TVA, accize, şi impozitarea clădirilor şi terenurilor. Aceste măsuri ar putea include creşterea TVA şi implementarea unui sistem de cote progresive pentru impozitul pe venit, conform analizei Băncii Mondiale privind reforma fiscală din PNRR.

În aceste condiţii, cu un deficit excesiv, există toate premisele ca guvernul să ia decizii de majorare a impozitelor principale în a doua parte a anului viitor. Acordul Comisiei Europene de a lăsa un răgaz mult mai mare pentru scăderea deficitului bugetar, pe durata a şapte ani, a avut un efect negativ nedorit în politica fiscal-bugetară în 2024, un an "hiper" electoral, conducând la cheltuieli bugetare excesive, întârzierea unor reforme necesare şi generând, astfel, riscuri mari pentru economie prin supraîndatorare şi diminuarea posibilităţilor de finanţare la dobânzi accesibile. Dealtfel, perspectiva ratingului de ţară a fost coborâtă de Fitch în decembrie şi planează ameninţarea unui "downgrade" care ar trimite România în categoria nerecomandată investiţiilor într-un moment în care necesarul de bani este foarte ridicat." - explică Daniel Anghel, in comunicat.

Creşterea taxelor este considerată insuficientă pentru a acoperi nevoile bugetare, având în vedere că, în ciuda majorării taxelor în 2023, cheltuielile au continuat să crească mai rapid decât veniturile. Deşi statul a încercat să îmbunătăţească colectarea, inclusiv prin digitalizarea administraţiei fiscale, decalajul de colectare a TVA rămâne semnificativ, România având cel mai mare decalaj din UE. Nivelul salariilor şi pensiilor nu este sustenabil, iar deficitul bugetar a crescut de la 5% la 9% din PIB. Soluţia este un mix de măsuri fiscale, reforme administrative şi cooperare cu mediul de afaceri pentru o consolidare fiscală eficientă şi o creştere economică sustenabilă.