DANIEL DĂIANU, DESPRE ADERAREA LA ZONA EURO: "Este nevoie de reforme structurale pentru o consolidare bugetară solidă"

Ţara noastră ţinteşte aderarea la Zona Euro, dar în acest scop sunt necesare reforme structurale care să sprijine convergenţa reală şi o consolidare bugetară solidă, după cum arată studiul "Cadrul Financiar Multianual post-2020: riscuri şi oportunităţi pentru România", coordonat de academicianul Dniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al BNR.

Printre altele, studiul citat arată:

- Veniturile fiscale sunt extrem de mici, sub 26% din PIB, insuficiente pentru a finanţa bunuri publice de bază. Astfel, trebuie să se ajungă cu aceste venituri la cel puţin 30% din PIB, care ne-ar asigura şi spaţiul fiscal necesar la nevoie (în UE, media veniturilor fiscale este de aproximativ 40% din PIB);

- Deficitul structural al bugetului public trebuie să ajungă sub 1% din PIB la aderare (la intrarea în Mecanismul Cursului de Schimb MCS2);

- Balanţa externă trebuie să fie cât mai echilibrată şi să se bizuie cât mai puţin pe fonduri europene;

- Competitivitatea producţiei este esenţială şi nu trebuie realizată prevalent prin salarii scăzute.

În acest nou Cadru Financiar Multianul, a apărut intenţia de a se crea un buget al Zonei Euro, cu anumite caracteristici şi precizări, după cum urmează:

- Zona Euro are nevoie de reforme care să o facă mai robustă;

- O încetinire economică (chiar o recensiune), este inevitabilă în viitor, inertă dinamicii economice;

- Este necesar ca Zona Euro să aibă instrumente care să ajute amortizarea şocurilor asimetrice;

- Un buget al Zonei Euro şi alte instrumente care reclamă finanţare ar putea aspira resurse din bugetul UE. Bugetul UE nu trebuie să fie "golit" de presiuni din Zona Euro.

Noul exerciţiu financiar (2021-2027) a mărit intensitatea negocierilor dintre state, întrucât provocările au devenit copleşitoare în ultimul deceniu, de la efectele sociale şi politice ale crizei financiare/economice, conform sursei citate. Analiza din cadrul acestui studiu examinează aspecte privind bugetul UE având în vedere atât interesele României, cât şi nevoia de a se preveni disoluţia Proiectului European.

În conformitate cu propunerile formulate ţării noastre de CE pentru noul Cadru Financiar Multianual, în cazul politicii de coeziune, i se alocă un volum de resurse superior celui din precedentul cadru, dar intervin noi condiţii de eligibilitate şi un context radical schimbat, arată studiul citat.

De asemenea, este de menţionat faptul că noul context în care statele membre discută Cadru Financiar Multianual post-2020 este substanţial mai complicat faţă de actualul Cadru Financiar Multianul 2014-2020, caracterizat prin:

- Securitatea graniţelor, securitatea internă (combatearea terorismului), probleme comune de apărare, având în vedere o gamă nouă de conflicte (inclusiv "războaie tip hibrid"), provocări ecologice (incendiile mari din Europa);

- Dificultăţi economice în statele membre şi probleme ale Zonei Euro, ce reclamă reforme instituţionale. În ceea ce priveşte Zona Euro, avem în vedere nevoia de a concilia reguli cu mecanisme de împărţire a riscurilor;

- Fragmentare socială pe fondul crizei economice, al efectelor globalizării şI schimbărilot tehnologice, politici publice defectuoase, favorizarea ascensiunii populismului, a curentelor politice extremiste şi a euroscepticismului;

- Contradicţie între integrarea mai adâncă (necesară în Zona Euro) şi replierea naţională;

- Divizări în UE Nord-Sud (în Zona Euro), Vest-Est - ultima divizare aducând în atenţie o problematică economică (un fel de "emancipare economică" a Estului);

- Brexit-ul, o lovitură pentru ambele părţi. Lucrarea arată că este necesar un acord special, care să limiteze efectele Brexitului, care va reduce cu aproximativ 10-15% bugetul UE, în cazul în care nu se găsesc resurse de compensare.