DANIEL DĂIANU, PREŞEDINTELE CONSILIULUI FISCAL: Creşterea pensiilor fără corecţii bugetare va duce la ratarea ţintei de deficit de 3%

Consiliul Fiscal afirmă că ţara noas­tră nu se poate încadra în acest an în ţinta de deficit bugetar de 3%, iar prognozele pentru anii viitori sunt sumbre, dacă va continua aplicarea majorării pensiilor şi salariilor şi nu vor fi colectate venituri suficiente la bugetul de stat. Conform declaraţiilor făcute în cadrul seminariului EU-COFILE 2019 de la Sinaia de Daniel Dăianu, preşedintele Consiliul Fiscal, în condiţii neschimbate, dacă s-ar menţine calendarul de aplicare a majorării pensiilor, deficitul ar creşte cu 3-4% din PIB.

Daniel Dăianu a spus: "Ar fi un şoc pentru bugetul public. În opinia mea, bugetul pe 2020 trebuie să înceapă cu corecţii, iar parametrul cheie ar fi ca deficitul bugetar să nu fie mai mare decât în 2019, asumând că în acest an va fi imposibil să terminăm în 3%. La Consiliul Fiscal avem o plajă de 3,4% - 3,7%, dar execuţia bugetară a întărit pesimismul nostru. Ar trebui ca toată lumea - chit că este şi va fi campanie electorală şi vor fi multe promisiuni ce creează oamenilor aşteptări nerealiste - să conştientizeze că avem nevoie imediat de o consolidare bugetară şi că trebuie reechilibrat policy-mix-ul".

Conform domniei sale, problema bugetului public nu este de stoc, în condiţiile în care avem o datorie publică rezonabilă, de 35% din PIB, deşi ea s-a triplat faţă de perioada 2007-2008. Preşedintele Consiliului Fiscal afirmă că problema bugetului de stat este dată de fluxuri, de angajamente care sunt copleşitoare, deoarece sunt statuate în acte normative cum ar fi legea pensiilor şi a salarizării unice.

Daniel Dăianu a spus: "Creşterea pensiilor va avea un impact, în 2021, de trei ori mai mare. Dacă bugetul în 2020 operează această creştere de 40% a pensiilor în luna septembrie, nu poţi să renunţi în 2021, pentru că ar echivala cu o reducere a pensiilor. Impactul pe trei luni anul viitor ar fi de 0,7% din PIB, iar deficitul din 2020 ar trece de 4%. În 2021, deficitul ar ajunge la 5,6% - 5,7 %, chiar mai sus, iar în 2022 ne-am duce la 7%. Aceste prog­noze au în vedere şi creşteri de PIB, plus inflaţia asumată. Este un scenariu moderat-optimist. Doamne fereşte să se întâmple ceva în economia internaţională şi să avem, nu o recesiune tehnică, ci una autentică. Se va vedea că nu avem spaţiu fiscal".

Preşedintele Consiliului Fiscal consideră că problemele bugetare au fost generate de diminuarea taxelor şi impozitelor care a fost combinată cu o colectare deficientă din partea ANAF. În opinia domniei sale, mărirea veniturilor, a salariilor, era inevitabilă pentru că altfel nu putea fi oprită emigrarea, exodul forţei de muncă, iar acest lucru trebuia făcut de oricine ar fi fost la guvernare.

În opinia sa, un element care ar ajuta consolidarea bugetară ar fi o absorb­ţie importantă a fondurilor europene alocate ţării noastre până în anul 2023. Absorbţia fondurilor europene ar avea o funcţie de stabilizare în perioada de recesiune care se profilează. Absorbţia de fonduri europene mai intensă ar sus­ţine cheltuielile publice fără să afecteze deficitul bugetar şi ar duce la dezvoltarea spaţiului economic, a afirmat Daniel Dăianu.

Domnia sa a spus: "Nu suntem pe marginea prăpastiei, dar depinde de noi să ne corectăm, să nu aşteptăm ca să vină o viitură şi să fim obligaţi să luăm măsuri în al 13-lea ceas, când va fi foarte târziu".

Preşedintele Consiliului Fiscal a menţionat că, în ultimii ani, s-a încercat tăierea unor cheltuieli pentru a nu se depăşi pragul de 3% din PIB, dar măsurile respective au afectat bugetele alocate pentru investiţii.

Dăianu susţine că trebuie să avem corectii credibile, pentru a evita infringementul pe deficitul bugetar. "Cine îşi imaginează că în doi ani, România poate colecta venituri fiscale de 3% din PIB, nu are simţul proporţiei", a afirmat Daniel Dăianu.

În opinia domniei sale, mediul economic şi financiar extern nu este nici el favorabil ţării noastre, deoarece există o teamă de inflaţie mică în economiile avansate, inflaţie ce obsedează bancherii centrali. Teama de inflaţie foarte mică este combinată cu datorii foarte mari, iar băncile centrale au devenit foarte atente la mişcările sociale.