DANIEL DĂIANU, PREŞEDINTELE CONSILIULUI FISCAL:  "Ţinta de deficit de 7% este foarte ambiţioasă, mai ales că epidemia încă bântuie"

Ţinta de deficit bugetar de 7% fixată de Guvern pentru anul acesta este una foarte ambiţioasă, în condiţiile în care anul 2020 s-a încheiat cu un deficit de 9,79% din PIB pe cash, iar o reducere de 3% a deficitului într-un singur an este foarte greu de realizat, mai ales în condiţiile în care că "epidemia încă bântuie", consideră Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

Acesta a declarat, într-un interviu acordat Agerpres: "Să reduci cu aproape 3% din PIB deficitul într-un singur an este foarte greu, mai ales că epidemia încă bântuie. Cheltuieli pentru sănătatea publică nu pot fi reduse. Dimpotrivă, dacă avem în vedere hibe majore în sistemul nostru de sănătate şi chiar dacă vom beneficia de resurse europene. Efortul de reducere a deficitului explică de ce se recurge la îngheţare de salarii în sectorul bugetar, după ani în care acestea au crescut mult. Se mizează aici pe un câştig de circa 1,5% din PIB pentru diminuarea deficitului. Pensiile nu au cum să mai crească cum s-a întâmplat în anii trecuţi. Se poate colecta mai bine, venituri fiscale. Dar nu este clar cu cât în 2021, iar un buget nu se poate construi pe venituri foarte incerte. Deşi cineva ar putea afirma că în viaţa reală nimic nu este sigur 100%. Dar evaluările trebuie să fie prudente. Aici este o zonă de slăbiciune, ce nu ne avantajează în construcţia bugetară".

În legătură cu situaţia veniturilor bugetare, Dăianu a spus că trebuie ca regimul fiscal să elimine cât mai mult din "portiţe", înlesniri ce sunt, în fapt, inechităţi.

"Astfel ar creşte veniturile fiscale în mod cert. Ar face parte din lărgirea bazei de impozitare. Nu îmi este clar cât s-a progresat cu digitalizarea ANAF, pentru a obţine o privire mai bună, în timp real, a veniturilor fiscale posibile. Combaterea evaziunii fiscale, a optimizărilor fiscale neloiale este obligatorie. Vedem cât de multe escrocherii, cazuri de evaziune fiscală, ies la iveală", a afirmat oficialul.

Acesta a notat că cu cât vom absorbi mai mult resurse europene cu atât va fi mai uşoară corecţia deficitului bugetar.

Corecţia deficitului are un efect contracţionist asupra activităţii economice, în timp ce absorbţia mai intensă de fonduri europene ar susţine mai bine producţia internă şi ar contrabalansa parţial efectul contracţionist.

"Nu mai vorbesc de susţinerea unor reforme necesare, modernizarea şi transformarea economiei. Distincţia între cheltuieli permanente şi cheltuieli temporare (generate de lupta cu epidemia şi criza economică) este esenţială. Fiindcă, dacă, ar fi necesare în execuţia bugetară cheltuieli suplimentare legate de epidemie şi criza economică de, să zicem, 0,2% din PIB, nu înseamnă că depăşirea ţintei de deficit bugetar cu această cifră ar fi o dramă. Acest 0,2% în 2021 nu ar mai fi în 2022, nefiind o cheltuială permanentă. Repet, sunt de eliminat cât mai multe portiţe şi înlesniri fiscale, regimul fiscal trebuie să fie echitabil. Aici se poate miza pe venituri suplimentare. Însă trebuie curaj, fiindcă cei care ar fi afectaţi vor "sări în sus", vor face gălăgie. Banii obţinuţi din eventuala plasare la bursă a unor pachete minoritare (de acţiuni) din companii de stat nu trebuie să fie folosiţi pentru umplerea bugetului public. Ar fi o greşeală mare şi nu ar reduce deficitul structural. Acei bani, dacă ar exista, să intre într-un fond de investiţii al statului, sau în capitalizarea băncii de dezvoltare de care România are nevoie. Listarea la Bursă să nu fie un scop în sine, ci să ajute o guvernanţă corporativă mai bună. Sprijinirea firmelor poate să fie mai ţintită. La nivel local, autorităţile pot avea în vedere taxe care să suplimenteze veniturile lor. Se poate proceda la restructurarea unor administraţii crescute în mod nejustificat", a explicat preşedintele Consiliului Fiscal pentru Agerpres.

Potrivit acestuia, consolidarea fiscală pe care România trebuie să o realizeze trebuie să fie "graduală, în mod neîndoielnic".

"Este raţional să se întindă corecţia deficitului pe câţiva ani, pentru a nu reintroduce, noi, economia în recesiune. Intervalul 2021-2024 este un ghid temporal de acţiune. Să ţintim un deficit de sub 3% în 2024, care ar permite să stabilizăm datoria publică în jur de 60% din PIB la finele unui asemenea orizont. Care să fie combinaţia ajustării bugetului pe partea de cheltuieli şi pe partea de venituri este de văzut. Cu cât vom reuşi să colectăm mai bine, să mărim baza de impozitare, să facem ce au reuşit Bulgaria şi Polonia în anii trecuţi, cu atât mai bine. Cred că se poate ajunge la un nivel al veniturilor fiscale de aproape 30% din PIB în 3-4 ani, care să ajute mult consolidarea bugetară. Cu resurse europene şi alte venituri proprii, veniturile totale ale bugetului public, fără îndatorare, ar putea fi 35-36% din PIB anual, care ar însemna bunuri publice în plus de care România are atâta nevoie: educaţie, sănătate publică, infrastructură, finanţarea unor măsuri de politică industrială, cheltuieli impuse de schimbarea de climă", a spus Dăianu.

În acest an economia României ar putea înregistra o creştere între 3% şi 4,5%, iar scenariul cel mai optimist va fi cu atât mai realizabil cu cât rata de vaccinare va fi mai mare, a mai spus preşedintele Consiliului Fiscal.

În ceea ce priveşte posibilitatea ca Banca Naţională a României (BNR) să mai opereze scăderi ale dobânzii de politică monetară, Dăianu a spus că "nu este exclus", adăugând că este condiţie sine qua non ca procesul de consolidare fiscală/bugetară să fie vizibil în acest an, cu măsuri clare ce privesc deficitul structural care să liniştească pieţele, acasă şi afară.

Aşteptările contează mult pentru pieţe şi BNR ar avea mai mult confort în politica monetară, în a urmări ţinte pentru condiţiile pe piaţa monetară. Acest confort înseamnă ca dezideratul de sprijinire a economiei înţeles prin costul creditului, să fie conciliat cu cerinţe de stabilitate financiară, cu stabilitatea leului.

"Când BNR a redus rata de politică la 1,25% era o altă situaţie faţă de finele lui 2020: formarea unui guvern de coaliţie cu susţinere politică solidă, eliminarea efectului destabilizator pentru finanţele publice reprezentat de 40% creştere punct de pensie, anunţarea deficitului ţintit pentru 2021 de 7%, atitudinea agenţiilor de rating, percepţia în pieţe, nivelul rezervelor valutare, etc. Când spun stabilitatea leului nu am în vedere imobilism, ci o evoluţie care dă încredere cetăţenilor şi firmelor că moneda naţională nu va intra într-o vrie, care să determine o fugă de leu. Dobânzi foarte mici pe pieţele monetare interne pot pune mare presiune pe piaţa valutară. Cei care ne finanţează, care fac plasamente financiare în România se uită la diferenţiale de rate pe pieţele monetare, la modul în care se are în vedere corectarea unor dezechilibre majore. Pandemia nu a orbit pieţele, chiar dacă ele sunt adesea mioape. Cei care cu nonşalanţă pledează pentru scăderi masive şi bruşte de rate de politică monetară, pentru dobânzi cât mai mici pe piaţa monetară internă, uită că leul românesc nu este ca dolarul SUA, ca euro. BNR nu emite monedă de rezervă. Se uită totodată că avem încă deficite externe mai mari decât în alte state din regiune, că finanţarea balanţei externe depinde încă în mod considerabil de intrări de capital generatoare de datorie publică şi de remitenţe (miliarde de euro trimise de cetăţeni români care lucrează, trăiesc în străinătate). Este drept că există o concurenţă valutară în lume, dar, una este să fii bancă care emiţi monedă de rezervă şi altceva o bancă centrală într-o economie emergentă, cu slăbiciuni mari încă", a spus Dăianu.

Mihai Gongoroi