DANIEL DĂIANU:  "România ar pierde enorm dacă s-ar destrăma proiectul European"

România ar pierde enorm dacă s-ar destrăma proiectul European, dar a fi în UE nu înseamnă să nu îţi aperi interese economice legitime, a subliniat Daniel Dăianu, în cadrul unei analize publicate pe platforma opiniibnr.ro.

"Mi se par neinspirate declaraţiile unora că Brexit-ul poate însemna oportunităţi pentru România. Aceasta denotă o neînţelegere a situaţiei foarte dificile din Uniune, a consecinţelor Brexit-ului. Când vremurile sunt oricum tare tulburi, când Europa rămâne o regiune intens suferindă economic, când tendinţe de fragmentare sunt tot mai puternice, să vorbeşti despre şanse sună ridicol. România ar pierde enorm dacă s-ar destrăma proiectul European. Dar a fi în UE nu înseamnă să nu îţi aperi interese economice legitime, să nu încerci să dezvolţi avantaje competitive, să sprijini capitalul authoton. România are nevoie de rădăcini interne mai puternice. Dar pentru ca acestea să capete forţă este nevoie de un sector public mai performant, cu mai puţină risipă şi producţie eficientă de bunuri publice. Lupta împotriva corupţiei trebuie să continue în mod ferm. Trebuie să reuşim să colectăm mai bine impozite şi taxe pentru a finanţa mai bine educaţia, sănătatea şi infrastructură. Într-o lume atât de incertă şi complicată trebuie să valorificăm reserve interne, să clădim robusteţe", a precizat economistul Daniel Dăianu.

Potrivit acestuia, o politică bugetară nu îşi poate permite derapaje majore în condiţiile în care deficitul pentru 2016 este programat la aproape 2,9%, care este o cvadruplare faţă de cel din 2015 (potrivit metodologiei ESA a Comisiei Europene).

"Atenţie deci la proiectul de buget pentru 2017. Este esenţial să realizăm o colectare mai bună a veniturilor fiscale în anii ce vin. Mai ales că este nevoie de bunuri publice de bază în cantitate mai mare pentru modernizare", a precizat, de asemenea, Daniel Dăianu.

Acesta a subliniat faptul că ţară noastră nu trebuie să slăbească cooperarea strategică cu UK şi să fie loială proiectului European, sprijinind, totodată, reformarea Uniunii pentru a se răspunde la provocări imense.

Referitor la efectele globale ale ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, Daniel Dăianu a precizat că Brexit-ul nu echivalează cu destrămarea Uniunii, dar accentuează tendinţe centrifuge, de fragmentare, alimentează instabilitatea.

"Brexit-ul nu echivalează cu destrămarea Uniunii; dar accentuează tendinţe centrifuge, de fragmentare, alimentează instabilitatea. Etienne Davignon, un vechi comiliton al lui Jacques Delors, spunea "că au fost pierduţi cetăţenii"; o exprimare cu multiple semnficatii, care sugerează un deficit nu numai de comunicare, ci şi democratic - între Bruxelles (instituţii europene) şi statele membre; între guverne naţionale şi cetăţeni. Iar generaţiile mai tinere nu cunosc ororile războiului pentru a înţelege ce a însemnat proiectul european în Europa postbelică; este ce nu contenea a aminti fostul cancelar Helmut Schmidt, care a fost un înţelept între înţelepţi."

În privinţa cauzelor ieşirii Marii Britanie din Uniunea Europeană, economistul Daniel Dăianu a explicat că Brexitul face parte dintr-o naraţiune mai amplă care implică fenomene specifice societăţílor puternic industrializate precum: chestiunea distribuţională, globalizarea sau relocalizarea producţiei.

"În UK, ca peste tot în lumea industrializată (poate mai puţin în Japonia, ce merită o analiză aparte), chestiunea distribuţională (a veniturilor) a devenit acută. Multe analize se concentrează acum pe repartizarea pe vârste şi regiuni a votului în UK remarcându-se că persoane mai în vârstă au votat pentru Brexit. Dar evidenţă nu este suficient de lămuritoare. De pildă, un radical de dreapta şi unul de stânga au dominat anul electoral în SUA, iar între votanţii democraţi care l-au sprijinit pe Bernie Sanders sunt mulţi tineri, sunt numeroase femei! În ţări europene, sunt numeroşi tineri care votează împotriva partidelor tradiţionale (drept este că mai ales unde şomajul este foarte mare). Există cifre ce ilustrează în mod grăitor problema distribuţiei veniturilor. În SUA, din anii 70s s-a adâncit o falie între evoluţia ascendentă a venitului mediu/loc şi stagnarea venitului median; dacă în anii 70s, 1% din populaţie câştigă 10% din veniturile totale, în 2013 acelaşi procent ajunsese la 20% (comparabil cu 18% în anul 1915)", a precizat Daniel Dăianu.

În privinţa globalizării acesta a precizat că fenomenul a avut un efect de boomerang asupra ţărilor industrializate, iar ascensiunea economică a Chinei a provocat o schimbare tectonică în spaţiul global în timp ce Relocalizarea producţiei (că expresie a globalizariii) în ţări asiatice şi chiar în economii central şi est-europene a produs dislocări masive în lanţuri de producţie din ţările dezvoltate.

De asemenea economistul Daniel Dăianu a subliniat că la nivel naţional, stabilizatori automaţi, politici distribuţionale trebuie să ţină cont de asimetrii de tot felul (nu numai informaţionale), să protejeze pe cei mai vulnerabili, să încerce să egalizeze "şanse" (ceea ce nu înseamnă situaţii material automat). "Există deci o combinaţie între şocul distribuţional pe plan internaţional - cu ţări dezvoltate ce pierd teren în competiţia globală - cu un şoc pe plan intern, din cauza unor politici publice ce au neglijat aspecte de coeziune economică şi socială", a concluzionat economistul Daniel Daianul.