Daniel David: "Am preluat Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru a ajuta România să facă faţă unui demers izolaţionist şi antiştiinţă"

Daniel David, noul ministru al Educaţiei, a anunţat pe Facebook că s-a suspendat din funcţia de rector al Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), iar, începând cu 30 decembrie 2024, interimatul va fi preluat de prof. univ. dr. Adrian Petruşel.

"Aşa cum deja ştiţi, am preluat portofoliul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Am făcut asta pentru a ajuta România euroatlantică să facă faţă unui demers bizar, izolaţionist, antiştiinţă şi cu elemente de pseudoreligie. Situaţia este atât de gravă, încât, dincolo de îndoieli şi nemulţumiri, nimeni care poate contribui cu ceva nu poate refuza să ajute. Iar antidotul principal la acest demers împotriva României euroatlantice este reprezentat de educaţie şi ştiinţă (cercetare)" - a transmis Daniel David.

Noul ministru a prezentat pe scurt planul sau de reforma în educaţie, într-un interviu acordat edupedu.

"Ţintim tot o «mică reformă» de regândire a arhitecturii sistemului naţional de cercetare, prin încheierea demersului iniţiat prin legea care reglementează reducerea gradului de fragmentare a sistemului de cercetare din România prin stimularea colaborării între organizaţiile de cercetare şi finanţarea acestora în raport cu performanţele academice obţinute", a afirmat noul ministru.

"Vremurile sociopolitice pe care le trăim nu sunt obişnuite. Suntem într-o perioadă complicată în care oricine are ceva de oferit nu are voie să refuze. Văd o ţară polarizată, gata să-şi forţeze coeziunea şi ţesutul social, aruncându-se în haosul iraţionalităţii", afirmă Daniel David, potrivit sursei citate. Oficialul subliniază că bunăstarea României provine din cunoaştere, care este generată prin cercetare ştiinţifică şi diseminată prin educaţie de calitate.

Întrebat dacă i s-a propus sa se înscrie în PNL, pe modelul Ligia Deca, noul ministru a explicat că el nu este implicat în politică. "Eu am fost propus de PNL ca specialist - mai precis de preşedintele Ilie Bolojan şi liberalii clujeni, iar apoi de structurile PNL -, apoi susţinut de coaliţia guvernamentală, iar în timpul audierilor, chiar şi de parlamentari din celelalte partide parlamentare. Deşi, aşa cum am mai spus, opţiunea mea este de centru-dreapta (mai ales pe linia excelenţei/meritocraţiei), în educaţie (sănătate/muncă/mediu) am şi înţelegeri de stânga (mai ales pe linia incluziunii). Nu mi s-a pus condiţia de a deveni membru PNL pentru susţinere. Nu m-aş înscrie acum pentru că eu iau foarte în serios calitatea de membru undeva (chiar într-un partid), iar în acest moment nu aş avea resurse pentru a fi un bun membru de partid. De fapt, am acceptat invitaţia şi pentru că am văzut în PNL un partid responsabil şi modern care îşi promovează membrii, dar şi specialiştii care nu fac neapărat parte din partid, dar pot face lucruri bune pentru ţară."- a precizat ministrul.

Noul ministru al Educaţiei, a subliniat că abordarea sa pentru reorganizarea Ministerului Educaţiei va fi una raţională şi realistă, fără promisiuni care nu pot fi împlinite. În faţa criticilor legate de birocraţia şi ineficienţa instituţiei, cu un număr mare de angajaţi şi funcţii-cheie neocupate corect, Daniel David a spus că va adopta o viziune pragmatică pentru a adresa aceste probleme.

Ministrul Educaţiei, a prezentat o viziune detaliată pentru reorganizarea şi dezvoltarea sistemului educaţional din România, axată pe mai multe direcţii cheie:

1. Funcţionarea sistemului educaţional şi de cercetare:

Asigurarea unei funcţionări normale a sistemelor preuniversitare, universitare şi de cercetare ştiinţifică, continuând proiectele aflate în derulare.

Implementarea "Programului de Guvernare" şi dezvoltarea legislaţiei în domeniile educaţiei şi cercetării, cu accent pe sincronizarea cu cele mai bune practici europene.

2. Buget şi resurse:

Asigurarea unui buget adecvat pentru educaţie şi cercetare, respectând angajamentele de 15% din bugetul general consolidat pentru educaţie şi 1% din PIB pentru cercetare.

Sinergie între salarizarea personalului din educaţie şi sănătate.

3. Reformă în educaţia superioară:

Reorganizarea arhitecturii mediului academic prin stimularea concentrării academice şi încurajarea universităţilor să-şi definească misiunea academică, cu impact asupra indicatorilor de evaluare.

Promovarea alfabetizării ştiinţifice şi democratice în societate prin comunităţi academice şi flexibilizarea normelor universitare.

Reanalizarea formării profesorilor pentru a încuraja utilizarea de metode bazate pe dovezi în predare.

4. Cercetare-dezvoltare-inovare:

Reducerea fragmentării sistemului de cercetare prin stimularea colaborării între organizaţiile de cercetare şi alocarea de fonduri pe baza performanţei academice.

Operaţionalizarea platformei de promovare a ştiinţei în discursul public şi combaterea pseudoştiinţei.

5. Reformă în învăţământul preuniversitar:

Combaterea abandonului şcolar, analfabetismului funcţional şi îmbunătăţirea performanţei la testele internaţionale prin trainingul profesorilor, infrastructuri moderne, şi acţiuni incluzive (ex. masa caldă).

Proiectarea unor indicatori de performanţă pentru creşterea veniturilor cadrelor didactice performante.

Această abordare strategică urmăreşte o dezvoltare echilibrată a educaţiei şi cercetării, axată pe eficienţă, integrarea cu standardele internaţionale şi îmbunătăţirea accesului la educaţie de calitate pentru toţi cetăţenii.

Daniel David a subliniat importanţa reformelor structurale în educaţie şi cercetare, cu scopul de a răspunde cerinţelor actuale ale societăţii şi economiei. În acest context, el propune următoarele direcţii cheie:

• În învăţământul preuniversitar, obiectivul este ca absolvenţii să dobândească competenţe adecvate şi să devină buni cetăţeni.

• Învăţământul superior trebuie să producă specialişti de calitate şi cetăţeni responsabili.

• Sistemul de cercetare va trebui să genereze cunoaştere avansată, să sprijine inovaţii disruptive şi incrementale, şi să contribuie la întărirea înţelegerii culturale.

Eficientizarea instituţiilor educaţionale şi de cercetare reprezintă un obiectiv major pentru Daniel David, ministrul Educaţiei, care subliniază necesitatea unei utilizări optime a resurselor financiare alocate acestor sectoare. În acest context, un pas esenţial pentru succesul reformelor va fi revendicarea unui buget consistent şi sustenabil pentru educaţie şi cercetare, astfel încât resursele să fie folosite în mod eficient şi să aducă beneficii reale sistemului educaţional şi cercetării din România.

Ministerul Educaţiei va interveni doar după un diagnostic atent al situaţiei actuale, identificând nevoile de îmbunătăţire şi stabilind paşi raţionali pentru implementarea schimbărilor necesare.

Scopul final este îmbunătăţirea funcţionării instituţiilor şi creşterea calităţii vieţii profesionale pentru angajaţi, astfel încât sistemul educaţional şi de cercetare să devină mai eficient.

Aceste direcţii reflectă un angajament de raţionalizare a proceselor şi de sprijinire a dezvoltării pe termen lung a educaţiei şi cercetării din România.

Ministrul Educaţiei, a declarat că va anunţa consilierii săi şi secretarul general al Ministerului Educaţiei cel mai târziu la începutul lunii ianuarie.

Totodată, el declarat că se va bate pentru alocarea a 15% din bugetul general consolidat pentru educaţie şi pentru 1% din PIB pentru cercetare, subliniind importanţa eficientizării instituţiilor educaţionale şi de cercetare pentru utilizarea optimă a resurselor financiare. " Bugetul va fi discutat zilele următoare, iar premierul şi ministrul de finanţe sunt cei care trebuie să vorbească întâi despre asta. Aşteptările mele ca ministru al educaţiei şi cercetării - înţelegând şi luând în serios faptul că Guvernul a asumat educaţia ca prioritate - sunt ca bugetul să acopere nevoile de funcţionare existente şi noile angajamente din programul de guvernare, ţintind mereu spre angajamentul de 15% din bugetul general consolidat la educaţie şi 1% din PIB la cercetare". De asemenea, el a subliniat că, pentru el, există o linie roşie privind aceste alocări bugetare, dar nu a precizat o condiţie clară referitoare la demisie în cazul în care aceste obiective nu vor fi îndeplinite.

Daniel David a răspuns în legătură cu îngheţarea salariilor din învăţământ şi a burselor, subliniind că, până în prezent, nu există o astfel de decizie. El a precizat că, în cazul în care se va ajunge la o astfel de discuţie, va analiza propunerile şi argumentele Ministerului de Finanţe. Totodată, a subliniat că viziunea sa este de a crea un buget care să acopere nevoile de funcţionare existente şi angajamentele din programul de guvernare, având ca obiectiv 15% din bugetul general consolidat pentru educaţie şi 1% din PIB pentru cercetare.

Daniel David a fost numit noul ministru al Educaţiei şi Cercetării în cadrul Guvernului Ciolacu 2, după depunerea jurământului la Palatul Cotroceni pe 23 decembrie, în faţa preşedintelui Klaus Iohannis. Aceasta reprezintă o schimbare importantă, deoarece Ministerul Educaţiei şi Ministerul Cercetării au fost reunite sub acelaşi portofoliu, sub conducerea lui Daniel David, desemnat de liderul PNL, Ilie Bolojan.

Predecesoarea sa, Ligia Deca, ministru al Educaţiei din octombrie 2022, a fost consilier prezidenţial pe Educaţie al lui Klaus Iohannis şi a coordonat proiectul "România educată". În perioada mandatului său, Ligia Deca a avut ca obiectiv implementarea unor reforme semnificative în educaţie, inclusiv prin propunerea unor noi legi ale educaţiei.