Dans pe sârmă cu insolvenţa Hidroelectrica

• "Băieţii deştepţi" din energie au şanse să fie repuşi în drepturi • Dacă instanţa decide ieşirea din insolvenţă, producătorul de energie riscă falimentul, în opinia administratorului judiciar

Curtea de Apel Bucureşti a admis, la finele săptămâ-nii trecute, probele aduse de companiile din grupul Alpiq şi de sindicatul Hidrosind, care au formulat recurs împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti de a admite intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica. Atât societăţile din grupul Alpiq, cât şi Hidrosind, au depus, în iunie, cereri de intervenţie împotriva deschiderii procedurii insolvenţei la Hidroelectrica, dar au fost respinse de Tribunalul Bucureşti.

Curtea de Apel a respins, joi, probele Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, şi va anunţa decizia în acest caz pe 11 octombrie. Decizia va fi inatacabilă.

Remus Borza, directorul Euro Insol, ne-a declarat, profund revoltat: "Consider că este inadmisibil că judecătorii au admis probele celor două companii Alpiq şi ale Hidrosind şi că le-au respins pe ale noastre. Contestatarii nu au calitate în acest dosar, iar recursul nu trebuia admis. Judecătorii au respins inclusiv raportul nostru asupra cauzelor insolvenţei, care a fost aprobat de 99% din creditorii Hidroelectrica".

Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă (UNPIR), ne-a declarat: "Domnul Borza are dreptate. Judecătorii de la Curtea de Apel nu ar fi trebuit să admită recursul pentru că firmele Alpiq şi sindicatul nu aveau calitate procesuală în dosar. Din punctul meu de vedere, dacă firmele şi sindicatul se consideră creditori ai companiei, singura cale de atac admisă în procedura necontencioasă (n.r. este şi cazul Hidroelectrica SA, care şi-a cerut singură insolvenţa) este opoziţia. Trebuie să menţionez că unii judecători interpretează legea diferit şi avem cazuri în care acest gen de recursuri sau cereri de intervenţie sunt admise".

• Borza: "Sper ca judecătorii să aplice legea fără echivoc"

Remus Borza ne-a făcut declaraţii dure la adresa judecătorilor de la Curtea de Apel: "Este greu să faci dreptate când un judecător are salariul mai mic decât un şofer de la Hidroelectrica. Nu vreau să fiu greşit înţeles, dar asta este realitatea justiţiei noastre din România. Sper ca judecătorii să aplice legea fără echivoc. Justiţia în România a fost, de multe ori, şi strâmbă şi oarbă. Insolvenţa Hidroelectrica este o decizie asumată la cel mai înalt nivel politic şi este un fapt demonstrat. 99% din creditori au votat raportul cauzelor insolvenţei. Acţionarii companiei şi băncile creditoare îşi doresc reorganizarea".

Administratorul judiciar al companiei ne-a explicat că dacă instanţa le va da dreptate celor care au contestat intrarea în insolvenţa Hidroelectrica, atunci compania va trebui să reia livrarea energiei către "băieţii deştepţi" la preţuri sub cel al pieţei, fără niciun profit şi riscă falimentul: "< Băieţii deştepţi > au produs Hidroelectrica o pagubă de circa un miliard de euro. Dacă instanţa decide ieşirea din insolvenţă a Hidroelectrica, există o probabilitate mare ca furnizorii să ceară despăgubiri pentru perioada denunţării contractelor. Mai există posibilitatea ca şi creditorii să-şi ceară banii. Problema este că Hidroelectrica este în continuare afectată de seceta hidrologică şi duce în continuare lipsă de lichidităţi".

Avocatul Gheorghe Piperea ne-a spus că Remus Borza nu exagerează când spune că Hidroelectrica riscă falimentul: "Dacă judecătorii decid, Hidroelectrica va reveni la starea iniţială. < Băieţii deştepţi > vor fi repuşi în drepturi. O parte importantă din energia hidro le va fi vândută din nou la preţuri foarte mici. Cu siguranţă că furnizorii vor cere despăgubiri şi cu siguranţă că societatea nu va avea de unde să le acopere. Şi mai sunt şi creditorii, care au de recuperat sume foarte mari de bani. Dacă societatea nu-şi poate onora plăţile la timp, este evident că există un risc mare să reintre în insolvenţă, la cererea creditorilor de data aceasta, dar nu pentru reorganizare, ci pentru faliment".

Remus Borza a decis, în vară, denunţarea contractelor directe ale Hidroelectrica SA cu Energy Holding, Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustrie, Euro Pec şi EFT, după ce au eşuat negocierile de majorare a preţului până la media pieţei. Euro Insol a renegociat preţurile din contractele în derulare cu Alro, Electromagnetica, Elsid Titu şi Electrocarbon Slatina.

Potrivit administratorului judiciar, contestatarii susţin că Hidroelectrica nu avea motive să intre in insolvenţă şi că scopul insolvenţei a fost doar denunţarea contractelor. Raportul asupra cauzelor insolvenţei arată că societatea se confrunta, la data intrării în insolvenţă, cu pierderi şi fluxuri de numerar negative din cauza secetei hidrologice, în condiţiile în care datoriile pe termen scurt erau foarte mari.

Raportul arată că insolvenţa nu a fost cauzată exclusiv de contractele cu "băieţii deştepţi", ci şi de vânzarea sub costuri a energiei hidro pe piaţa reglementată, de achiziţia de energie scumpă de la terţi, de secetă, costurile cu apa uzinată, investiţiile de amploare cu componentă hidroelenergetică redusă, contractul colectiv de muncă, costurile generate de Hidroserv-uri şi management defectuos.