DAREA ÎN PLATĂ - DEZBĂTUTĂ ASTĂZI LA CCR Debitorii: "O soluţie de constituţionalitate pentru noua Lege a dării în plată ar asigura previzibilitatea actului de justiţie"

Debitorii în franci elveţieni se află din nou (pentru a câta oară?) în faţa unui hop, iar pentru trecerea lui clienţii bancari s-au pregătit temeinic în ultima perioadă. Noua lege a dării în plată, care produce deja efecte, urmează să fie dezbătută astăzi de Curtea Constituţională a României (CCR), după ce mai multe bănci şi IFN-uri au ridicat excepţii de neconstituţionalitate într-un număr de 355 de dosare deschise în instanţă în baza acestei reglementări. Împrumutaţii în CHF îşi exprimă încrederea că judecătorii Curţii Constituţionale vor declara noua lege a dării în plată drept constituţională, în acord cu Decizia 731/2019. Un comunicat al Asociaţiei CREDERE arată că membrii săi speră că "magistraţii Curţii Constituţionale vor pronunţa o soluţie de natură a repara trecutul creditării din România, restaurând demnitatea împrumutaţilor captivi în contracte de credit dezechilibrate (în special, în franci elveţieni), contracte generatoare de situaţii dramatice pe care societatea românească de astăzi încearcă în mod nedrept şi mult prea uşor să le treacă cu vederea".

Avocatul Alexandra Ianul (fostă Burada) subliniază, într-un interviu video acordat ziarului BURSA, că ceea ce este important la această lege este că ea nu presupune ca, atunci când obţine câştig de cauză în instanţă, debitorul să-şi dea casa în locul datoriei, ci judecătorul stabileşte reechilibrare a contractului de credit, prin reducerea cursului, printr-o conversie în lei etc. Pentru cei care doresc să plătească la o valoare echitabilă ratele bancare, se va solicita solulţia reechilibrării, iar modificarea dispusă trebuie să îndeplinească din punct de vedere formal toate cerinţele, inclusiv partea de convocare a băncii la notar în vederea încheierii actului de dare în plată, însă tot legea spune că, în situaţia în care nu te prezinţi, notificarea se anulează. Astfel, această lege nu este un instrument prin care doar dai casa bancii, concluzionează avocatul

Alexandra Ianul a realizat un memoriu pe care Asociaţia CREDERE l-a depus la CCR în vederea susţinerii constituţionalităţii Legii dării în plată. Printre altele, documentul arată că interpretările eronate ale instanţelor de judecată au vizat noţiunea de impreviziune cuprinsă în legea dării în plată. În acest context, Parlamentul a instituit prin lege criterii de impreviziune, adică au fost determinate acele situaţii de dezechilibru existente în materia contractelor de credit.

"Legea dării în plată a fost contestată de către entităţile bancare în circa 2000 de dosare, fiind cu certitudine cel mai contestat act normativ din istoria Curţii Constituţionale din România", subliniază memorial citat. Potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României către CREDERE, în perioada mai 2016-aprilie 2020 au apelat la Legea dării în plată 9500 de debitori. După adoptarea modificărilor de către Parlament, în perioada mai 2020-februarie 2021, numai 728 de împrumutaţi au accesat prevederile legii dării în plată.

În opinia debitorilor, miza termenului de astăzi este imensă: o soluţie de constituţionalitate asupra modificărilor operate la Legea dării în plată ar asigura un climat de previzibilitate actului de justiţie, acordând împrumutaţilor (în special celor cu credite în franci elveţieni) posibilitatea de a obţine o soluţie reală de reechilibrare a contractului de credit prin intermediul instanţei de judecată. Memoriul depus la CCR cuprinde argumente solide şi suficiente în sprijinul constituţionalităţii legii, fiind ataşate inclusiv hotărâri ale instanţelor de judecată care nesocotesc recentele decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale.

Printre altele, memoriul arată că este imperios necesară introducerea unui prag valoric de 52,6% (procent de creştere a cursului valutar de la data încheierii contractului de credit) pentru constatarea impreviziunii: "Suntem convinşi că o atare menţinere a pragului de 52,6% va conduce nu numai la o schimbare binevenită a practicii, dar şi la o degrevare a rolului instanţelor judecătoreşti, deoarece instituţiile de credit vor fi mai orientate către oferirea unor soluţii de conversie amiabile decât către instrumentarea unui litigiu".

Legea care a modificat, anul trecut, textul iniţial adoptat în 2016 pare să fi convins instanţele, care, la finalul lui 2020, au început să dea câştig de cauză debitorilor.

În opinia Alexandrei Burada, cel mai probabil modificarea Legii dării în plată, care a definit cu claritate impreviziunea, în sensul că a eliminat orice dubiu cu privire la faptul că majorarea excesivă a cursului valutar este un eveniment imprevizibil, alături de numeroasele decizii de interpretare emise de Curtea Constituţională a României (CCR) care vin să sublinieze acelaşi lucru, reprezintă motivele care stau la baza hotărârilor luate în ultima perioadă de instanţele noastre.

Potrivit avocatului, noua formă a Legii dării în plată prioritizează adaptarea contractului şi ajustarea prestaţiilor.

Avocatul Gheorghe Piperea, care a redactat legea promovată de senatorul PSD Daniel Cătălin Zamfir, consideră: "Legea dării în plată poate fi utilizată ca armă de negociere şi instrument de reconstrucţie justă a contractului de credit nu numai de către debitorii care au contractat credite în valută, ci şi de debitorii cu credite în lei ale căror plăţi către bancă au crescut cu peste 50%, în ultimele şase luni.

Mai mult chiar, Legea dării în plată va putea fi utilizată ca un scut impenetrabil contra executărilor silite abuzive. În anii 2021-2022 vor fi executări silite masive ale băncilor contra tuturor debitorilor din credite garantate cu imobile cu destinaţia de locuinţe. Acest tsunami va fi declanşat pentru neplata ratelor, cauzată de multiplele falimente care vin şi de şomajul masiv care se preconizează. Notificarea de dare în plată îngheaţă automat efectele contractului de credit şi orice executare silită, precum şi curgerea dobânzilor, comisioanelor şi penalităţilor, declanşând o negociere obligatorie pentru bancă (în vederea reducerii poverii datoriei sau a ştergeii acesteia), sub sancţiunea unei decizii a instanţei ca cele pe care le evocăm".

Nooua lege a dării în plată a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la jumătatea lunii mai a anului trecut.