English
Jurnaliştii, cel mai probabil oneşti, (...), sunt victime ale unei păcăleli/manipulări administrate opiniei publice de lobby-ul bancar care se străduieşte în ultimele zile să demonstreze că Legea dării în plată a imobilului ipotecat este retroactivă.
Iată care sunt, pe scurt, motivele pentru care oamenii nu ar trebui să se lase momiţi de aceste "argumente" emise în rafala de lobby-işti bancari şi bloggerii BNR-işti:
(i) Curtea Constituţională, încă din 2011, a spus că "o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior";
(îi) CJUE de la Luxembourg a spus încă din 2012 că o lege internă de protecţie a consumatorilor poate fi aplicată şi unor contracte în derulare;
(iii) Codul civil statuează că, dacă o situaţie juridică anterioară intrării în vigoare a unei legi noi este generată de regimul juridic al proprietăţii sau al bunurilor, atunci efectele viitoare ale acestei situaţii juridice anterioare sunt reglementate de legea nouă;
(iv) OUG 50/2010 se aplică şi contractelor în derulare, dacă e vorba de dreptul la refinanţare sau la rambursarea anticipată a creditului (precum şi la informaţie, costuri maximale etc).
Pentru specialişti, precum şi pentru sceptici, am setat mai jos câteva detalii ale celor patru motivaţii expuse mai sus, plus două trimiteri la nişte texte legale în vigoare care ar trebui să calmeze un pic furia celor care se opun legii.
Legea dării în plată a imobilului ipotecat nu încalcă principiul ne-retroactivităţii legii din art. 15 alin. 2 din Constituţie şi art. 6 alin.1 din Codul Civil.
În primul rând, e bine să ne reamintim ce a decis Curtea Constituţională în anul 2011 în legătură cu legile Isărescu-Băsescu-Boc ale austerităţii din 2010, cele care au permis operarea unor masive tăieri de salarii, pensii şi indemnizaţii, precum şi un şomaj în masă în rândurile bugetarilor, plus închiderea unor spitale, "operaţiuni" care au dus la adâncirea falimentului consumatorilor, cauzat de băncile iresponsabile care au jucat poker cu case şi cu destine în anii de boom imobliar (2006-2008): "o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. În aceste condiţii, Curtea nu poate reţine argumentele privind înfrângerea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie"
(decizia nr. 1321 din 11 octombrie 2011, Curtea Constituţională).
În al doilea rînd, o lege internă de protecţie a consumatorilor poate fi aplicată şi contractelor aflate în derulare la data intrării sale în vigoare: CJUE, decizia din 12 iulie 2012 în cauza ANPC Călăraşi contra Volksbank România, C-602/10. Decizia CJUE, obligatorie în dreptul intern, aşa cum rezultă din art. 148 alin. 2 din Constituţie, statuează că nu numai art. 37^1 şi art. 66-69 din OUG nr. 50/2010 se puteau aplica creditelor în derulare, ci şi toate dispoziţiile de protecţie a consumatorilor prevăzute în forma iniţială a OUG nr. 50/2010, inclusiv cele relative la limitarea numărului de comisioane pe care băncile ar fi avut dreptul să le insereze în contract şi să le perceapă de la consumatori. Dacă OUG nr. 50/2010, în forma sa iniţială, se putea aplica oricărui contract aflat încă în derulare, înseamnă că şi Legea dării în plată are aceeaşi situaţie - ea se poate aplica şi creditelor în derulare, pentru că este o lege de protecţie a consumatorilor.
În al treilea rând, cei ce rămân blocaţi în ideea falsă că Legea dării în plata ar avea efecte retroactive, ar face bine să citească şi art. 6 alin. 1, dar şi art. 6 alin. 6 din Codul civil. La alineatul 6, chiar Codul civil statuează că, dacă o situaţie juridică anterioară intrării în vigoare a unei legi noi este generată de regimul juridic al proprietăţii sau al bunurilor, atunci efectele viitoare ale acestei situaţii juridice anterioare sunt reglementate de legea nouă. Aşadar, nici vorbă de retraoctivitate în cazul Legii dării în plată. Dimpotrivă, a refuza aplicarea acestei legi noi la situaţii generate de ipotecile anterioare puse pe acele imobile ar însemna să se dea efecte ultractive unei legi vechi. Şi, în plus, ar fi nedrept şi discriminatoriu, iar nedreptatea şi discriminarea sunt interzise expres de art. 1 alin. 2 şi art. 16 din Constituţie.
În fine, există legi în domeniu care se aplică şi contractelor în derulare şi pe care lobby-iştii bancari nu le-au contestat, întrucât aceste legi sunt favorabile băncilor. Spre exemplu, în OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori este clar stipulat la art. 95: prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă nu se aplică contractelor în curs de derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, cu excepţia dispoziţiilor art. 37^1, ale art. 66-69 (...).
Cele două norme care se aplică şi contractelor în derulare sunt esenţiale în cadrul discuţiei despre aşa-zisa retroactivitate a Legii dării în plată. Astfel: -art. 37^1 dispune că debitorul bun-platnic are dreptul la refinanţare, iar acest drept există chiar şi în cazul în care contractul de credit este în derulare, fiind anterior intrării în vigoare a OUG 50;
-art. 66-69 dispun că debitorul are dreptul la rambursarea anticipată, iar acest drept există chiar dacă lanţul cu care este legat de bancă este generat de un contract încheiat înainte de intrarea în vigoare a OUG 50.
Or, Legea dării în plată consacră tot un drept la plată al debitorului, atâta doar că plata nu se face în bani, ci prin schimb cu imobilul ipotecat, iar în cele 15 zile în care se aşteaptă reacţia băncii la notificarea intenţiei debitorului de dare, cele două părţi pot ajunge la o înţelegere de echilibrare a pierderilor, care să evite darea în plată, ceea ce, ca specie, este încadrabil în genul refinanţării.
Aşa cum s-a văzut mai sus, CJUE consideră că OUG nr.50/2010 era bună aşa cum era în forma sa iniţială, ceea ce înseamnă că şi alte dispoziţii de favoare ale reglementării interne ar putea fi utilizate de consumatori, în continuare.
De altfel, istoricul OUG nr. 50/2010 este interesant în legătură cu modul în care băncile recalcitrante s-au poziţionat faţă de o lege care ar fi trebuit să implementeze Directive UE. Într-o primă fază, acestea s-au opus vehement OUG 50/2010, pe motiv că ar fi retroactivă. Reacţia de acest tip s-a calmat, însă, după ce OUG nr. 50/2010 a fost modificată prin Legea nr. 288/2010, o lege aprobată în 28 decembrie 2010 şi publicată în MO nr. 888 din 30 decembrie 2010. Evident, nu a existat un studiu de impact şi nu au existat dezbateri relative la aceste modificări impuse de bănci, prin intermediul iniţiativei unui parlamentar PDL depusă în Parlament cu două zile înainte de Crăciun. Or, acestea două - lipsa studiului de impact şi lipsa dezbaterilor - sunt chiar "obiecţiile" pe care le au aceleaşi bănci recalcitrante relative la procesul de elaborare şi adoptare a Legii dării în plată.
Interesant este că, în OUG nr. 50/2010 există o serie de texte, cum este cel imediat citat, care ar fi putut fi pârghii ale evitării situaţiei actuale, cu condiţia că ele să fie aplicate, şi nu dispreţuite, de bănci. Iată ce rezultă, spre exemplu, din art. 39: "în cazul imposibilităţii consumatorilor de a accepta majorarea dobânzii, creditorul nu are dreptul să denunţe unilateral sau să rezilieze contractul. Creditorul trebuie să facă o propunere, transmisă în scris, de reeşalonare sau de refinanţare a creditului, în raport cu veniturile actuale ale consumatorului". În mod evident, nimeni, niciodată, nu şi-a pus problema aplicării cu onestitate a acestui text de lege. Dimpotrivă, s-a trecut la accelerarea scadenţei, la executare silită, evacuare din imobil şi, ulterior, bomboana de pe colivă: vânzarea restului de creanţă, pe 5-10% din valoarea nominală, către colectorii de creanţă. Dacă au existat restructurări ale creditului, acelea au fost fie restructurări de faţadă, pentru a înşela "vigilenţa" supraveghetorului bancar central, fie "restructurări" în care dobânda a fost dublată după 6-12 luni de "graţie", lucru care a afundat consumatorul şi mai mult în faliment.
În fine, pentru cei care se tem că băncile vor deveni agenţii imobiliare, am sugestia de a analiza cu atenţie acest text de lege: art. 21 lit. c) din OUG nr. 99/2006 privind instituţiile de credit. Din acest text de lege, în vigoare încă din 1 ianuarie 2007, rezultă că "instituţiile de credit se pot angaja în operaţiuni cu bunuri mobile şi imobile numai dacă [...] operaţiunile au ca obiect bunuri mobile şi imobile dobândite în urma executării creanţelor, cu respectarea, în privinţa operaţiunilor de închiriere a unor asemenea bunuri, a prevederilor art. 20 alin. (2) şi (3)".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de kolo în data de 03.12.2015, 07:26)
Juristul Piperea, cel mai probabil escroc, va trebui sa infunde puscaria pentru sabotarea economiei nationale daca vrei banca va da faliment si oamnii vor trebui sa-si primeasca economiile de la bugetul de stat. De asemenea daca preturile locuintelor vor scadea si mai mult si vor fi saraciti si mai tare cei 97% dintre romani care sunt proprietari iar valoarea averii lor va scadea din cauza smecheriilor unui probabil escroc.
Nu poti pune o tara in pericol si nu poti specula prostia a catorva zeci de mii de nefericiti de dragul unei viitoare candidaturi la presedintie!
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Nume în data de 03.12.2015, 08:26)
Pai să devalorizăm monedă și să ne facem toți bogati sau invers, cum o fi mai bine!
1.2. Intre oameni cat de cat educati... (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Prostu satului în data de 03.12.2015, 09:51)
...si in cadrul unei discutii cat de cat civilizate, argumentele ad hominem (adica atacul la persoana, pe romaneste) n-au nicio valoare. Exact ca si comentariul dvs., adica.
Trecand peste asta, este evident ca n-ati inteles nimic din toata povestea - nu Piperea a facut legea, nu bugetul de stat va pazeste economiile, pentru imensa majoritate a proprietarilor romani ceea ce conteaza e valoarea de intrebuintare a imobilului, nu cea de activ investitional etc., etc., etc.
Parafrazand o zicere cu talc a unui bun prieten de-al meu - ne-ar fi tuturor mai bine daca ati citi mai mult si ati scrie mai putin.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de cosming în data de 03.12.2015, 11:34)
Similar si consiliile de administratie a BCR, BRD, Bancpost, Volksbank ar trebui sa infunde puscaria pentru subminarea economiei nationale; si sa nu uitam de jmenarii de la BNR care au obligatia pe care tot ei si-au asumat-o sa supravegheze sistemul bancar...
Daca preturile la locuinte vor scadea si mai mult, in Romania vor intra mai multi bani de la investitori, ceea ce inseamna bani mai multi la buget...
1.4. Dl. Kolo (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.12.2015, 13:55)
Daca vreti sa-l combateti pe Piperea, veniti cu argumente, nu cu injurii. Si nu mai plangeti atata de mila bancilor, Legea darii in plata este un normala pentru orice tara civilizata, sper ca doriti si dvs. ca Romania sa ajunga in rand cu ele?
2. fără titlu
(mesaj trimis de Anonim în data de 03.12.2015, 07:30)
Domnule avocat Piperea, de ce in anii 2007/2008 nu ati sfatuit si nu ati oferit consultanta populatiei care mergea la banci pentru a lua un credit ? Erati mult mai de folos atunci, acum, dupa parerea, consider ca nu va faceti decat meseria de avocat, respectiv aceea de a va indestula din necazurile oamenilor. Ar fi interesant daca procesele in care ati reprezentant clienti afectati de clauzele abuzive au fost pro bono sau ati primit onorariu avocatial
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Nume în data de 03.12.2015, 08:30)
Ar fi bine ca și băncile să împrumute bani probono sau dezinteresat. Nuuuu?
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.12.2015, 13:58)
De ce in anii 2007/2008, in plina criza economica, bancile romanesti dadeau credite cu nemiluita, pe baza de buletin? Te pomenesti ca din mila pentru popor?
3. Sa dea el bani cu imprumut si sa primeasca altceva
(mesaj trimis de anonim în data de 03.12.2015, 09:43)
Prostii populiste.
Se viseaza sef de stat cred, dar pana atunci sa-si faca reclama si portofelul gras.
Dai bani, iei bani nu altceva.
A auzit de dreptul de proprietate, garantat, si pe bani, nu ?
A auzit de contracte intre parti ?
A auzit de capitalism, adica de piata libera, unde totul fluctueaza, in sus, in jos ?
Atenteaza la ordinea constitutionala de fapt, adica la regimul economic ales de tara.
Vrea comunism, dar sa se imbogateasca.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.12.2015, 10:40)
Discutia este legata de dreptul consumatorului, nu are legatura cu stanga sau dreapta.
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.12.2015, 10:42)
Kolo .... mai lasa-ne cu aberatiile!!!! tu nu stii decat sa manaci la RAHAT doar pt o mana de GOLOGANI!!!!!!
3.3. Tocmai (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.12.2015, 11:58)
Tocmai ca legea nu se refera la consumatori (conform definitiei legale), ci la oricine (persoana fizica sau juridical) care a luat un credit de la banca. Dincolo de cele spuse pe la tv de unii sau de altii, legea in continutul ei nu face referire la personae fizice aflate in situatii disperate, ci este in mod egal aplicabila si tuturor dezvoltatorilor imobiliari sau altor "afaceristi" autohtoni care construiau intr-o veselie tot felul de ansambluri rezidentiale pe care sa le vanda apoi la suprapret altor fraieri.
3.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.12.2015, 14:03)
Dar bancile au auziti de buna credinta si de drepturile clientilor sau doar au profitat cu varf si indesat de naivitatea si saracia romanilor?
4. Piperea: Jurnalistii sunt prosti
(mesaj trimis de Make în data de 03.12.2015, 11:55)
Nu! Jurnalistii de la "Bursa" sunt singurii care nu s-au lasat manipulati! Restul, da! Cei de la "Bursa" nu sunt victime, ei va publica atunci cand vreti dumneavoastra si va asculta cu sfintenie. Probabil ca de mai mult respect decat dvs se bucura la "Bursa" doar ambasadorul Malginov al Federatiei Ruse. Deci stati linistit, "Bursa" va va publica in continuare perlele de intelepciune. Insa e o problema cu ceilalti, aia pe care ii credeti prosti.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 03.12.2015, 13:17)
La momentul la care cititi, mesajul la care raspund fie ca inca mai este afisat, fie ca va fi fost sters deja.
Este vorba despre mesajul semnat "Make", care reprezinta o "gulguta": autorul mi s-a substituit mie, incercind sa ma compromita nu doar pe mine, ci si sa compromita ziarul BURSA.
Astfel de stratageme dovedesc reala disperare, dar si o perfidie care dezvaluie caracterul pervers al unora dintre adversarii legii darii in plata; din cauza ca nu doar vocea reprezentantilor sistemului bancar, ci si cea a partizanilor legii darii in plata este gazduita nepartinitor in BURSA, asa cum se cuvine (spre deosebire de felul cum procedeaza alte organe media, care nu ofera tribuna decit bancilor), postacii bancherilor ma identifica drept dusman si apeleaza inclusiv la murdarii.
In realitate, personal, nu m-am pronuntat niciodata, nici aprobativ, nici invers, in privinta legii darii in plata.
Pur si simplu, eu, unul, nu am abordat subiectul.
Dar murdaria stratagemelor bineinteles ca ma inversuneaza.
4.2. Regulamentul cere ca mesajul 4 sa fie sters (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Clona lui MAKE în data de 03.12.2015, 13:18)
"- Este interzisă folosirea numelor ziariştilor BURSA pentru falsificarea semnăturii opiniilor."
Dl Make, nu credem ca dv ati scris mesajul 4. Nu vreti sa introduceti IP-ul mesajului 4 in lista interzisa si sa nu mai auzim de el in vecii vecilor? Amin.
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 03.12.2015, 13:28)
Da, intra sub incidenta prevederilor regulamentare, dar decizia nu este automata.
Ma voi sfatui cu Redactia.
4.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.3)
(mesaj trimis de MAKE în data de 03.12.2015, 14:15)
Redactia a decis sa interzica transmiterea comentariilor de pe computerul celui care mi s-a substituit, astfel ca IP-ul sau a fost indexat.
Pe viitor, ma gindesc la o procedura ceva mai nuantata, dar inca nu stiu daca ea ar fi posibila tehnic.
4.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
(mesaj trimis de Ana în data de 03.12.2015, 17:01)
Povestea cu gulguta a fost o gluma. E evident, eu una m-am distrat. Poate nu v-ati dat seama, dar titlul articolului ii face pe toti jurnalistii tampiti, inclusiv pe cei de la Bursa. Aveti cap limpede acolo?
4.6. Sa te trec pe sub caciula (răspuns la opinia nr. 4.5)
(mesaj trimis de Ana Lugojana în data de 03.12.2015, 19:27)
Mataluta te distrezi cand trebuie sa plangi si confunzi "capul limpede" cu limpezimea capului.
Ramai la sura si asteapta-ma.
5. Exagerari si minciuni
(mesaj trimis de Radu în data de 03.12.2015, 12:43)
In primul rand, legile care au impus reducerea salariilor bugetarilor au fost potrivite pentru ca hotararile anterioare ale guvernului de a majora acele salarii pe spinarea contribuabililor din mediul privat au fost nesabuite.
Nu bugetarii sunt cei mai importanti romani, ci restul, cei care muncesc si creaza valoare, cei care platesc inclusiv salariile bugetarilor.
Nu cei care fac speculatii valutare riscante imprumutand bani de la banci si care apoi nu pot rambursa creditele sunt cei mai importanti romani, ci ceilalti, cei care au o mai mare responsabilitate si care chiar daca au nevoie de un imprumut stiu ce inseamna riscul si nu se intind cat nu ii tine plapuma.
Asa ca nu are nicio relevanta acea comparatie cu ce a hotarat Curtea Constitutionala in 2011.
Sa nu uitam ca Romania trebuie sa se indrepte spre dreapta daca vrem ca nivelul ei de dezvoltare sa se apropie de cel al tarilor vest europene, in niciun caz spre stanga, dar o dreapta adevarata, nu una de tip PNL/PDL, iar asta inseamna ca cine munceste va avea, cine are capital de investit si il investest bine va avea, cine nu poate munci fiindca este bolnav, handicapat, batran, statul ii va asigura un trai decent, iar asta neinsemnand la limita saraciei, dar cei care nu vor sa munceasca nu vor avea, iar asta este un lucru foarte normal.
Este pur si simplu o prostie sa se spuna despre somajul in masa in randul bugetarilor. Ar fi foarte normal ca numarul bugetarilor care pierd timpul prin institutiile statului sa se reduca cu adevarat, la cel mult o cincime din numarul actual. Sau ofera institutiile statului servicii de o calitate atat de buna incat nu ar trebui deranjate?
Statul este un angajator ca oricare altul si la fel ca orice alt angajator poate hotari oricand sa creasca sau sa reduca salariile. Cresterea salariilor trebuie sa se faca intotdeauna doar cand creste si productivitatea muncii, iar in cazul bugetarilor, a caror productivitate poate fi mai greu de masurat, trebuie sa creasca atunci cand si restul economiei creste, adica cand si restul contribuabililor o duc mai bine. Daca insa apare o criza in urma careia au de suferit majoritatea romanilor, atunci este normal ca si acest angajator numit stat sa reduca salariile chiar daca ele au fost stabilite anterior. Sa nu uitam ca statul nu a scazut salariile bugetarilor pentru perioade cu zeci de ani in urma, asa ca acea schimbare nu are efect retroactiv.
Articolul amintea despre inchiderea de spitale, dar nu spunea ca toate guvernele au preferat sa finanteze biserica cu sute de milioane de euro si sa inchida si spitale si scoli si sa cheltuiasca sume foarte mari pe tot felul de proiecte de tocat bani pentru care s-au platit is inca se platesc salarii de mii de euro pe bugetar, fiindca la acele proiecte au acces doar anumiti bugetari cu pile si relatii.
Un adevar partial este ca bancile au jucat poker cu case si destine, fara sa spuna ca in primul rand cei care au luat imprumuturile au jucat poker cu destinul lor, fiindca in primul rand ei au decis sa riste, nu i-a obligat bancile sa ia acele imprumuturi.
Prostii trebuie protejati de catre stat, insa asta doar prin intermediul sistemului educational care trebuie sa ii invete si ce inseamna riscul. Iar daca totusi nu au reusit sa invete, statul trebuie sa ii protejeze prin intermediul justitiei, in baza legilor si contractelor existente in baza carora s-au facut intelegerile intre banci si cei care s-au imprumutat.
Acea prevedere din lege care spune ca "o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior" nu demonstreaza ca absolut orice lege este constitutionala.
Adica nu este normal sa apara o lege care spune de exemplu ca cine a imprumutat bani de la o banca poate sa ramburseze acei bani in maxim 100 de ani fara nicio penalizare, sau ca poate sa nu ii mai returneze deloc bancii. Si astfel de legi stupide ar intra in aceeasi categorie, doar ca nu ar fi normale. Legiuitorul ar putea spune ca doar s-ar prelungi timpul returnarii, dar in rest... banca si-ar vedea banii recuperati in 100 de ani. Ar fi normal asa ceva? Ar fi normal ca odata ce bancile si cei care s-au imprumutat au stabilit ceva, sa vina legiuitorul si sa dea o lege care sa favorizeze doar una din parti?
O astfel de lege nu este normala fiindca porneste de la premisa gresita ca odata ce banca a evaluat o proprietate in trecut, acea valoare a respectivei proprietati s-a pastrat si in prezent, iar daca banca primeste acea proprietate inapoi in natura, e totul in regula fiindca are aceeasi valoare. Ceea ce este in mod evident fals.
Sau s-a mai spus ca banca este de vina ca nu a evaluat "corect"proprietatea in asa fel incat sa fi prevazut modificarea valorii ei in viitor. Doar ca nicio banca din lume nu poate evalua care va fi valoarea unei proprietati peste zeci de ani. Cei care iau totusi hotararea de a se indatora pe zeci de ani, lucru foarte nerecomandabil in opinia mea, trebuie sa isi asume riscul ca vor putea avea mari probleme. Ca nu stiau despre acest risc chiar nu se poate crede, fiindca s-a vazut foarte bine ce s-a intamplat prin alte tari la care criza a ajuns inainte de a ajunge la noi.
Apoi s-a spus ca "o lege internă de protecţie a consumatorilor poate fi aplicată şi contractelor aflate în derulare la data intrării sale în vigoare". Foarte adevarat. Insa asta doar daca consumatorii trebuie protejati impotriva unor practici exagerate sau chiar ilegale ale bancilor, cum au fost acele comisioane nepromovate suficient de bine si la care clientii bancilor nu se asteptau. Da, in acele cazuri este normal sa se aplice noua lege care ii protejeaza pe cei care s-au imprumutat. Dar actuala lege nu schimba ceva anormal din trecut. Acel ceva care este considerat anormal din trecut este considerat astfel doar pentru simplul motiv ca cotatia francului elvetian a crescut foarte mult. Daca ar fi scazut la jumatate sau ar fi ramas aceeasi atunci nici macar nu s-ar fi pus problema acestei legi. Dar asa se pune, desi francul elvetian nu a crescut din cauza bancilor care au dat imprumuturile.
BNR a avertizat ca nu este bine sa se ia credite in valute straine, dar nici acele avertismente nu au fost luate in considerare, dar acum unii pretind ca bancile sunt de vina fiindca nu i-au avertizat pe cei care au luat credite in franci.
Practicarea de comisioane ascunse nu este normala, dar acordarea de credite in valute exotice este cat se poate de normala, fiindca informatii despre acele valute exista pe web destule, plus ca exista in primul rand recomandarea de a lua imprumuturi in moneda in care cei care iau imprumutul obtin venituri, asa ca se stie ca acele imprumuturi in valute exotice sunt nerecomandate. Se poate considera pe buna dreptate ca cei care isi asuma astfel de riscuri stiu ce fac odata ce accepta sa nu ia in considerare recomandarile BNR, asa ca daca in final au de pierdut, nu trebuie protejati.
Apoi s-a mai amintit o gaselnita avocateasca "dacă o situaţie juridică anterioară intrării în vigoare a unei legi noi este generată de regimul juridic al proprietăţii sau al bunurilor, atunci efectele viitoare ale acestei situaţii juridice anterioare sunt reglementate de legea nouă.".
Sigur ca da, insa este normal ca legea noua sa fie o lege corecta care nu dezavantajeaza niciuna dintre parti.
Banca s-a obligat sa imprumute o anumita suma in prezent, iar cei care s-au imprumutat s-au obligat sa returneze o alta suma in viitor in anumite conditii contractuale.
Imprumutul nu are nicio legatura cu regimul juridic al proprietatii iar domnul Avocat stie foarte bine asta, fiindca desi imprumutul se numeste "imobiliar" banca nu i-a dat clientului o casa, ci bani, si conform contractului clientul trebuie sa returneze tot bani.
Banca doar a impus ca de acei bani sa se cumpere o casa si nu altceva, dar in relatia intre banca si client s-au transferat doar bani si conform contractului s-a stabilit ca se vor returna tot bani.
Sigur, clientul are dreptul la refinantare, insa rezultatul refinantarii este ca pana la urma cei care au imprumutat bani vor returna tot bani, asa cum s-a stabilit in contract.
Nu stiu cum e un contract de refinantare, insa cred ca el aduce beneficii si bancilor si clientilor lor, fiindca clientii pot plati probabil intr-o perioada mai lunga, iar banca are de castigat fiindca pana la urma isi recupereaza totusi banii.
Asa este si normal. Daca dumneavoastra ca persoana fizica imprumutati bani unui vecin care vrea sa isi cumpere un anumit bun dar pana la urma vecinul nu poate sa va returneze banii la data stabilita, este de inteles ca ati prefera sa va dea banii inapoi cu o oarecare intarziere decat sa va puna in brate bunul cumparat si sa va spuna ca bani nu are sa va dea, dar ca va da bunul respectiv si ca nu doar el trebuie sa isi asume riscul, ci si dumneavoastra. Vi s-ar parea normal sa apara o lege care sa ii permita vecinului respectiv sa va dea bunul in locul banilor?
S-a spus ca "plata nu se face în bani, ci prin schimb cu imobilul ipotecat", fara sa se spuna ca de fapt plata se face cu imobilul ipotecat care nu mai are aceeasi valoare cu a banilor care ar fi trebuit returnati, plus acele comisioane suplimentare pentru rambursare anticipata.
Sau ca "cele doua parti pot ajunge la o înţelegere de echilibrare a pierderilor, care să evite darea în plată", adica ca bancile trebuie sa isi reduca pretentiile desi nu exista niciun motiv.
Imprumuturile in valute straine inseamna si speculatii valutare care implica un risc, iar o speculatie este un pariu la fel ca o speculatie la bursa. Daca cineva speculeaza la bursa dar pierde, daca cumpara contracte futures de exemplu si in final pierde, nu este normal sa apara o lege care sa anuleze tranzactia si sa impuna ca contractele futures cumparate sa fie vandute fix la acelasi pret la care au fost cumparate ca sa se limiteze pierderile celui care a pierdut.
Si nu este normal nici sa apara o lege care sa ii dea pierzatorului pariului puteri mai mari de negociere care sa ii permita sa isi reduca pierderile in detrimentul eleilalte parti.
Da, nici chiar daca se sinucid cateva zeci de speculatori la bursa care au pierdut, fiindca economia de piata nu functioneaza asa cum vrea domnul Piperea. O lege ca cea a darii in plata a imobilelor poate eventual doar sa blocheze functionarea economiei de piata, nu sa schimbe modul in care functioneaza piata.
Pentru viitor poate sa schimbe modul in care functioneaza piata, dar daca acea lege se aplica unor intelegeri care au avut loc in trecut, favorizand una dintre parti, adica bancile, care apoi trebuie sa isi recupereze pierderile si sa isi acopere riscurile pe spinarea celor care se vor imprumuta in viitor, o astfel de lege poate doar sa blocheze piata si sa creeze o si mai mare neincredere a bancilor si investitorilor straini de a caror bani are nevoie orice tara.
S-a spus insa si un lucru adevarat: "Evident, nu a existat un studiu de impact şi nu au existat dezbateri relative la aceste modificări impuse de bănci, prin intermediul iniţiativei unui parlamentar PDL depusă în Parlament cu două zile înainte de Crăciun. Or, acestea două - lipsa studiului de impact şi lipsa dezbaterilor - sunt chiar "obiecţiile" pe care le au aceleaşi bănci recalcitrante relative la procesul de elaborare şi adoptare a Legii dării în plată."
Intr-adevar, legea darii in plata a imobilelor este ilegala si anormala, dar dupa cum s-a spus, la fel au fost promovate si impuse si alte legi in favoarea bancilor.
Cu alte cuvinte, daca bancile sunt niste nenorociti de rechini care vor sa ia pielea de pe noi, facem si noi la fel si ne transformam in rechini cum putem si cand putem, ca sa luam pielea de pe ele, mai ales ca ele au o piele mult mai groasa asa ca nu vor suferi la fel de mult ca noi.
Adica toata aceasta batalie intre banci si consumatori este un razboi, un caz de forta majora, care la fel ca toate cazurile de forta majora sunt deasupra legii, fiindca si bancile i-au putut influenta pe parlamentari sa voteze in interesul lor si nu asa cum ar fi normal si echilibrat, iar acum grupuri de clienti ai bancilor ii influenteaza pe alti parlamentari care in plus mai au si interese personale, sa voteze in defavoarea bancilor, deci tot nu in interesul unui echilibru.
Stil clasic romanesc... dintr-o extrema in alta.
Or pe mine personal, ca simplu cetatean, care nu lucrez la o banca, care am luat si o mica teapa de la BRD, dar care acum nici imprumuturi la banci nu am, ma simt deranjat si de banci si de clientii lor fiindca aambele parti incearca sa distruga si asa fragilul echilibru al economiei nationale tragand focul la oala lor, iar in final va avea de platit tot statul din buzunarul tuturor contribuabililor.
Sau s-a mai facut o alta exagerare care face ca fraza urmatoare sa fie falsa: "în cazul imposibilităţii consumatorilor de a accepta majorarea dobânzii, creditorul nu are dreptul să denunţe unilateral sau să rezilieze contractul. Creditorul trebuie să facă o propunere, transmisă în scris, de reeşalonare sau de refinanţare a creditului, în raport cu veniturile actuale ale consumatorului". În mod evident, nimeni, niciodată, nu şi-a pus problema aplicării cu onestitate a acestui text de lege. Dimpotrivă, s-a trecut la accelerarea scadenţei, la executare silită, evacuare din imobil..."
Nu ma leg de faptul ca articolul aminteste despre majorarea dobanzii dar de fapt clientii bancilor au in primul rand probleme legate de cresterea valorii francului elvetian si nu de majorarea dobanzii, dobanda care acum este mult mai redusa. Ceea ce conteaza in final este ca debitorii au acum de platit mai mult, nu trebuie sa interpretam legea in litera ei, ci in spiritul ei. Deci da, bancile trebuiau sa faca asa cum spune acel articol.
Este insa o exagerare cand se spune ca bancile s-au grabit sa faca executari silite si evacuari din imobile. Unde sunt atunci anuntate acele zeci de mii de evacuari din imobile? Unde pot fi cumparate acele imobile? De ce bancile ar avea interesul sa faca asa acum cand preturile imobilelor nu acopera valoarea creditelor luate si ar avea deci de pierdut? Este in mod evident o exagerare.
Articolul de lege insa este destul de vag, ca mai toata legislatia romaneasca, fiindca nu spune cum ar trebui sa se procedeze daca debitorii nu mai au un loc de munca si deci niciun fel de venituri. Ce ar trebui sa faca bancile in acel caz? Sa se multumeasca sa nu le mai ceara nimic respectivilor debitori fiindca ei nu au de unde?
Va puteti imagina cam cum ar ar functiona sistemul bancar si economia Romaniei daca cei care ar lua credite nu ar pati nimic daca nu ar mai putea sa le dea inapoi sau ar pretinde ca nu pot?
Iar acel ultim articol nu ne arata altceva decat ca in cazuri extreme, bancile au dreptul sa se ocupe si cu vanzarea imobilelor, chiar daca nu este obiectul lor de activitate, dar asta nu inseamna ca este normal ca bancile sa imprumute bani, clientii lor sa accepte sa returneze bani, dar apoi sa apara o lege care sa schimbe intelegerile si sa spuna ca se pot returna si bunuri care au o valoare mai redusa decat a banilor care ar fi trebuit sa fie returnati.
In ultima vreme s-a tot amintit despre drepturile consumatorilor, dar nu s-a pomenit nimic si despre obligatiile consumatorilor. Cred ca cea mai importanta obligatie a consumatorilor este aceea de a plati conform intelegerii, iar unul dintre cele mai importante lucruri din acea intelegere este faptul ca cel care imprumuta bani isi asuma riscul, ca el ar putea sa trebuiasca sa plateasca dobanzi mai mari in viitor, ca el ar trebui sa plateasca o anumita suma intr-o anumita valuta, care in viitor ar putea avea un pret mai ridicat.
Nu cred ca consumatorii ar trebui sa aiba si dreptul de a nu isi achita obligatiile asumate.
Ar trebui sa fi fost mai bine protejati de legi si reglementarile BNR, sa cunoasca mai bine costurile reale, sa fi fost mai bine informati chiar si despre riscuri, fiindca orice am spune, romanii sunt slab pregatiti in domeniul financiar. Dar daca nu s-a facut asta in trecut, ar trebui sa se faca in viitor, nu sa se modifice si intelegerile facute in trecut fiindca asta ar duce la un dezechilibru care ne-ar afecta si pe noi ceilalti.
5.1. dezvolta ideea (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de dan în data de 03.12.2015, 13:34)
Banuiesc ca te-ai oprit putin, doar ca sa respiri, dar vei relua si continua ideea pe care doar ai schitat-o mai sus.
5.2. Ești nerecunoscător, Dane (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 03.12.2015, 17:08)
Uite ce poate face "dreapta adevărată ... inseamna ca cine munceste va avea, cine nu poate munci fiindca este bolnav, handicapat, batran, statul ii va asigura un trai decent"
Nu ți se pare minunat?
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.12.2015, 13:27)
Multumim domnule avocet....nu vrem sa ne dam casele vrem o negociere corecta si echitabila...Va doresc tot binele din lume...Eu am trecut printr-o depresie BANCA CREDIT EUROPE BANK nu a oferit nimic clientilor.Am fost la un pas de sinucidere, nu stiu cine mai platea ratele...iar copii mei ramaneau la orfelinat .RUSINE CELOR CARE TIN PARTEA BANCILOR SI MANIPULEAZA OPINIA PUBLICA
7. fără titlu
(mesaj trimis de kolo în data de 03.12.2015, 16:27)
Noi, cei 14 milioane de romani care avem un cont activ la banca-adica deponenti, solicitam Parchetului, Guvernului, Parlamentului si Presedintiei verificarea si eventual anchetarea celor care vor utiliza legea "darii in plata" a bunului ipotecat.
E imperios necesar ca atat angajatul bancii care a verificat dosarul de credt si respectarea prevederilor legale precum si cel care a primit creditul sa fie verificati daca nu au incalcat legea prin diverse tertipuri contabile si bancare.
Este bine cunoscut ca foarte multi dintre cei care au astazi probleme la plata ratelor si reclama gradul prea mare de indatorare au luat, cu complicitatea ofiterilor de credit care au inchis ochii, credite in acelasi timp de la mai multe banci pentru a se incadra aparent in limitele legii.
Sunt cazuri evidente de fals in acte si fals in declaratii pentru care nu ar trebui gasiti acum altii ca vinovati.
Va multumim,
NOI, 14 MILIOANE de VOTANTI!
7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.12.2015, 19:34)
Dupa minciuni provocatoare si fals in declaratii anonime, dupa indelungata isterie crescatoare, kolo a innebunit in maniera manipulatoare.
7.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de kolo în data de 03.12.2015, 20:34)
Nu prea m-am prins. In adara de faptul ca ma calomniezi facandu-ma nebun si mincinos, cu toate ca Dumezeu te va pedepsi sectantule asa cum stii foarte bine, nu ai nici un argument care sa arate ca nu as avea dreptate. Nici macar ala de semianalfabet imprumutat in CHF ca "stai linistit ca depozitele sunt garantate pana la 100 de mii de euro".
Doare KO la coa, sectant scopit?
7.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.2)
(mesaj trimis de Dan CRISTIAN în data de 03.12.2015, 20:45)
Stimata doamna Olescu,
Va solicit insistent sa faceti demersuri ca acest psihopat dement sa nu mai poata comenta aici.
Mai acesta, mai baiatule care te prezinti kolo, sunt sigur ca si tu ai luat credite in acelasi timp de la mai multe banci. Vom face dezvaluirile necesare la momentul potrivit.
Tu crezi ca vor ajunge consumatorii CHF la puscarie si tu o sa scapi?
7.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.12.2015, 21:20)
Dumnezeu te va pedepsi-n kolon, nebun mincinos isteric manipulator.