Data până la care primăriile se pot împrumuta pentru plata arieratelor, extinsă

Camera Deputaţilor a adoptat, ieri, o modificare la OUG 3/2013 privind reducerea arieratelor, astfel încât unităţile administrativ-teritoriale pot contracta până la 15 mai 2013 de la Finanţe împrumuturi din vărsăminte din privatizare, pentru achitarea arieratelor, cu termen de rambursare de 5 ani. Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, Ordonanţa de urgenţă 3/2013 privind reducerea arieratelor, care prevedea că ordonatorii de credite ai bugetelor locale care înregistrau arierate la 31 ianuarie 2013 sunt obligaţi să diminueze volumul acestora cu cel puţin 85% până la 31 martie. Deputaţii au adoptat această ordonanţă cu 289 de voturi "pentru", 49 de voturi "împotrivă" şi 7 abţineri, iar Camera Deputaţilor este decizională.

Deputaţii au modificat prevederile ordonanţei, stabilind că unităţile administrativ-teritoriale pot contracta de la Ministerul Finanţelor Publice, până în 15 mai 2013, împrumuturi din vărsăminte din privatizare pentru achitarea arieratelor către furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări înregistrate la data de 31 ianuarie şi neachitate până în prezent, cu termen de rambursare de cinci ani în limita sumei de 680 de milioane de lei.

Iniţial, ordonanţa prevedea că, prin excepţie de la prevederile din Legea privind finanţele publice locale, unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pot contracta de la Ministerul Finanţelor, până la data de 29 martie 2013, împrumuturi din vărsăminte din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, cu termen de rambursare de maximum 5 ani, în limita sumei totale de 800 milioane lei, care să fie folosite pentru achitarea arieratelor către furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări.

La începutul lunii martie, Guvernul a adoptat o OUG care prevede că fondurile din TVA şi impozitul pe venit sunt alocate pentru achitarea arieratelor, "precum şi" pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, prioritară fiind însă stingerea datoriilor. În forma avizată de Guvern, ordonanţa prevede că, până la 31 decembrie 2013, banii se repartizează pentru achitarea arieratelor, "precum şi" pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală. Este prevăzut în acelaşi timp că fondurile sunt alocate prioritar pentru stingerea arieratelor. Este introdusă şi o prevedere care stabileşte că, pentru unităţile teritoriale care nu înregistrează arierate, banii sunt alocaţi pentru proiecte de dezvoltare locală.

În forma iniţială a proiectului acestei OUG, că suma din cota defalcată din impozitul pe venit şi taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, precum şi sumele reţinute ca urmare a aplicării gradului de necolectare a impozitelor şi taxelor locale se repartizează "numai" pentru achitarea arieratelor.

Însă, anterior adoptării ordonanţei, mai mulţi şefi de Consilii Judeţene şi primari PSD i s-au plâns premierului Ponta, la şedinţa conducerii social-democraţilor, că, dacă vor plăti toate arieratele, nu vor mai putea susţine alte proiecte locale.

De altfel, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a declarat, potrivit Mediafax, că a primit o circulară a ministrului delegat pentru Buget, Liviu Voinea, în care se cere autorităţile locale să achite cu prioritate arieratele şi a apreciat că aceasta reprezintă un abuz, deoarece doar consiliile judeţene şi locale decid destinaţia banilor proprii. El anunţa că va protesta până când se va reveni la normalitate.

Premierul Victor Ponta a declarat atunci că ministrul Bugetului, Liviu Voinea, are sprijin politic pentru a cere preşedinţilor de consilii judeţene să achite arieratele şi a atenţionat că el este singurul care poate cere schimbarea unui membru al cabinetului său, iar şeful CJ Constanţa poate să se supere.