Datele beneficiarilor reali, disponibile doar cu interes legitim

Într-un efort de a echilibra transparenţa mediului de afaceri cu protecţia datelor personale, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor propune modificări importante în ceea ce priveşte accesul la informaţiile despre beneficiarii reali ai persoanelor juridice, asociaţiilor, fundaţiilor, fiduciilor şi construcţiilor juridice similare acestora, anunţă Kira Bujduveanu, Asociat senior la Biriş Gorancomunicat, într-un comunicat transmis redacţiei.

Conform unui proiect de ordonanţă de urgenţă lansat recent în dezbatere publică, aceste date vor putea fi consultate doar de persoanele şi organizaţiile care demonstrează un interes legitim în obţinerea lor. Deşi reduce riscul expunerii nejustificate a informaţiilor despre beneficiarii reali şi protejează entităţile de utilizări abuzive ale datelor, restricţionarea accesului la aceste date poate în acelaşi timp şi complica procesul de verificare a partenerilor de afaceri, obligând entităţile să găsească mecanisme alternative de audit juridic (due diligence) cu privire la acest aspect.

Această iniţiativă de reglementare vine ca răspuns la hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din noiembrie 2022 pronunţată în cauzele conexate C-37/20 şi C-601/20, WM şi Sovim SA/Luxembourg Business Registers, care a stabilit că accesul public nelimitat la datele privind beneficiarii reali constituie o ingerinţă gravă cu privire la drepturile fundamentale la respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal. Ca urmare a acestei decizii, o directivă europeană oficializată anul trecut (Directiva UE 2024/1640) a modificat reglementările europene cuprinse în Directiva UE 2015/849 şi a introdus noile cerinţe privind interesul legitim.

România, care până acum a permis accesul liber la aceste date, trebuie, ca stat membru UE, să implementeze aceste modificări până la 10 iulie 2025 pentru a respecta cerinţele Uniunii Europene, aliniindu-se astfel la standardele privind confidenţialitatea şi protecţia informaţiilor sensibile. Neconformarea poate duce la sancţiuni din partea Comisiei Europene, inclusiv declanşarea unei proceduri de infringement, se precizează în comunicat

În acest context în care legislaţia UE impune un echilibru între transparenţă şi drepturile fundamentale ale persoanelor fizice, iar statul român trebuia să redefinească mecanismele prin care datele despre beneficiarii reali pot fi puse la dispoziţia celor interesaţi, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a propus printr-o ordonanţă de urgenţă, publicată momentan ca proiect, o serie de modificări rapide la Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin care se reglementează condiţiile pentru obţinerea informaţiilor privind beneficiarii reali ai entităţilor. Noutăţile stabilesc că accesul la informaţiile privind beneficiarii reali nu va mai fi generalizat, ci va fi condiţionat de justificarea unui interes legitim.

Deşi formulările sunt lacunare şi nu oferă prea multe detalii, putem presupune că, pentru a primi date despre beneficiarii reali ai unor organizaţii, solicitanţii vor trebui să depună o cerere oficială, explicând motivele pentru care au nevoie de ele, iar autorităţile vor evalua fiecare solicitare în parte, urmând să acorde acces doar în cazurile în care cererea este justificată corespunzător.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă propus de către Oficiu Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor clarifică totuşi, preluând din Directiva 2024/1640, tipurile de date care pot fi obţinute despre beneficiarii reali: numele şi prenumele, luna şi anul naşterii, naţionalitatea şi tara de reşedinţă ale beneficiarului real, precum şi informaţiile privind natura şi amploarea interesului generator de beneficii deţinut.

Pentru entităţile din România, această modificare aduce atât beneficii, cât şi provocări. Pe de o parte, se reduce riscul expunerii nejustificate a informaţiilor despre beneficiarii reali, protejând persoanele juridice, asociaţiile, fundaţiile, fiduciile şi construcţiile juridice similare acestora, de eventuale utilizări abuzive ale datelor. În egală măsură, însă, accesul mai restrictiv la datele beneficiarilor reali poate îngreuna procedurile de audit juridic (de due diligence), necesitând mecanisme alternative pentru obţinerea acestor informaţii, precum solicitarea lor directă de la parteneri, mai menţionează Kira Bujduveanu în comunicat.