DATELE BNR DIN IULIE: Companiile iau credite, populaţia economiseşte

Băncile au dat, în iulie, cu 1,1% mai multe credite, comparativ cu luna precedentă, până la 216,01 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). Raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul a fost de 4,5%.

Companiile au fost cele care au contractat cele mai multe credite, comparativ cu populaţia.

Pe componenta în lei, companiile au luat cu 1,9% mai multe credite în iulie, comparativ cu luna precedentă, iar faţă de aceeaşi perioadă din 2010, creşterea a fost de 8,2%. Valoarea totală a soldului s-a ridicat la 44,58 miliarde de lei.

În schimb, pe segmentul populaţiei s-a înregistrat o stagnare a creditării în lei, în luna iulie, comparativ cu luna iunie şi o scădere de 5,2%, comparativ cu luna iulie 2010.

Nicolaie Chidesciuc, economist şef la ING Bank, ne-a declarat că din datele publicate de BNR, surpriza o reprezintă evoluţia creditării în lei. Domnia sa a adăugat că pe segmentul companiilor evoluţia este bună, în schimb, pe segmentul populaţiei aceasta este slabă.

"Accesarea creditelor de către companii este o dovadă că acestea percep că ne aflăm în revenire", ne-a declarat economistul şef de la ING Bank.

Pe segmentul companiilor, creditele în valută au crescut cu 0,9%, în iulie, comparativ cu luna iunie, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul a fost de 8,2%.

Pe segmentul populaţiei, creditarea în valută a urcat cu 1,4%, în iulie, faţă de luna precedentă, în timp ce comparativ cu perioada similară din 2010, creşterea a fost de 4,1%.

Economistul şef de la ING Bank ne-a declarat că cifrele privind creditarea în valută confirmă aşteptările analiştilor.

Ionuş Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank, consideră că avansul creditării, pe segmentul corporate, indică faptul că la nivelul companiilor există o capacitate de îndatorare mai mare decât a populaţiei.

Melania Hăncilă, economist-şef la Volksbank, ne-a declarat că cererea de credite din partea companiilor reprezintă un semnal pozitiv.

Domnia sa ne-a precizat: "În zona creditării, se observă o tendinţă uşoară de creştere a cererii de finanţare pe segmentul companiilor mai ales pentru creditele în lei pentru finanţările pe termen scurt (exemplu capital de lucru), în timp ce pentru investiţii pe termen mai lung companiile preferă împrumuturile în euro. Este un semnal pozitiv creşterea cererii de credite din partea companiilor, ceea ce ar putea conduce la îmbunătăţirea productivităţii companiilor româneşti, precum şi creşterea formării brute de capital în trimestrele următoare şi la o contribuţie pozitivă la PIB a investiţiilor".

Melania Hăncilă ne-a declarat că în privinţa populaţiei există cerere doar pentru creditele imobiliare, în ciuda campaniilor agresive de marketing lansate de bănci pentru stimularea creditului de consum. În condiţiile de nesiguranţă financiară, oamenii preferă să economisească sau să investească şi îşi reduc, îşi amână nevoile de consum, potrivit domniei sale.

Creditul guvernamental s-a diminuat, în luna iulie, cu 4,6%, până la 64,16 miliarde de lei şi faţă de iulie 2010, creditul guvernamental a înregistrat o creştere de 16,7%, potrivit datelor BNR.

• Depozitele au urcat, în iulie, la 177,21 miliarde de lei

Depozitele au crescut, în luna iulie, cu 1,7%, faţă de luna iunie, până la nivelul de 177,21 miliarde de lei.

Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au urcat cu 1,8%, până la 67,85 miliarde de lei, iar comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea a fost de 9,5%.

Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) au avansat cu 2,7%, până la 48,58 miliarde de lei şi cu 13,4%, faţă de iulie 2010.

Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, au crescut cu 0,7%, până la nivelul de 60,77 miliarde de lei. În schimb, comparativ cu perioada similară din 2010, depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, au scăzut cu 3,7%.

Depozitele în valută ale per-soanelor fizice, exprimate în lei, au crescut cu 1,9%, comparativ cu nivelul din iulie 2010, în timp ce depozitele persoanelor juridice, exprimate în lei, s-au diminuat cu 13,1 la sută.

Nicolaie Chidesciuc este de părere că evoluţia depozitelor nu este spectaculoasă, cel puţin la componenta în valută. Scăderile depozitelor în valută pot fi explicate, probabil, prin faptul că a existat o mutare a depozitelor din valută în lei, după deprecierea euro din ultima perioadă, potrivit domniei sale.

Totuşi, economistul-şef de la ING Bank atrage atenţia că pe termen scurt, creşterea depozitelor nu este un semnal pozitiv, deoarece acest lucru arată că se consumă mai puţin.

Melania Hăncilă, economist şef la Volksbank, consideră că cifrele BNR arată că depozitele continuă să fie sigure pentru economiile populaţiei.

Domnia sa ne-a declarat: "În ultimele luni s-a conturat un trend de creştere al economisirii, mai ales la nivelul populaţiei, dar care s-a datorat necesităţii de siguranţă într-o lume nesigură şi depozitele bancare rămân cea mai sigură modalitate de plasament a lichidităţilor".

În opinia sa, titlurile de stat ale trezoreriei Ministerului Finanţelor Publice reprezintă o altă variantă sigură de plasament, care oferă randamente comparabile cu cele oferite de depozitele bancare.

Melania Hăncilă a adăugat că în alţi ani, în perioada concediilor, soldul depozitelor scădea, datorită nevoilor de lichidităţi sporite pentru consum, însă anul acesta este pentru prima dată când economisirea în-registrează creşteri lunare în această perioadă a anului. Acest lucru exprimă o acutizare a sentimentului de incertitudine la nivelul populaţiei şi continuarea trendului de contracţie a consumului privat, potrivit domniei sale.

Masa monetară în sens larg (M3) a fost la sfârşitul lunii iulie de 204,43 miliarde de lei, în creştere cu 2,3% faţă de luna iunie, iar în raport cu iulie 2010, masa monetară s-a majorat cu 5,5 la sută.