English
Datoria globală a crescut în T3 2023, după un declin uşor în trimestrul anterior, pe fondul menţinerii tendinţei de creştere a costurilor de finanţare, şi a ajuns la 307,4 trilioane de dolari, conform ultimului raport Global Debt Monitor (GDM) de la Institute of International Finance (IIF).
Avansul de 1,2 trilioane de dolari faţă de trimestrul precedent, după o scădere de 0,8 trilioane în T2 2023 şi o creştere de 9,2 trilioane în T1 2023, a fost determinat de creşterea cu 1,4 trilioane de dolari a datoriilor de la nivelul economiilor emergente şi de scăderea cu 0,2 trilioane de dolari a datoriilor de la nivelul economiilor dezvoltate.
În primele nouă luni din 2023, creşterea cumulată a datoriei globale a fost de 9,6 trilioane de dolari, după o scădere cumulată de 15,6 trilioane în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Povara datoriei globale, exprimată prin raportarea acesteia la Produsul Intern Brut global, a înregistrat o scădere trimestrială de 0,5 puncte procentuale şi a ajuns la 333,1%, cu 4,2 puncte procentuale sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut (vezi graficul 1).
Declinul marginal al poverii datoriei globale a avut loc pe fondul unei creşteri a PIB-ului global nominal până la un nou record, de 92,3 trilioane de dolari, determinat mai ales de creşterea preţurilor, în condiţiile temperării creşterii economice în termeni reali.
Povara datoriilor la nivelul economiilor emergente a înregistrat un nou record, de 255,6% din PIB, după o creştere de 7,5 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Datele de la IIF arată cele mai mari creşteri ale poverii datoriilor pentru Rusia, China, Malaezia şi Arabia Saudită, în timp ce declinul poverii datoriilor la nivelul economiilor dezvoltate a avut loc pe fondul temperării creşterii datoriilor companiilor nefinanciare şi gospodăriilor.
Raportată la PIB, datoria totală din economiile avansate a scăzut până la 379,4% în T3 2023, de la 381.3% în trimestrul precedent, un nivel cu 11,2 puncte procentuale mai redus decât cel înregistrat în T3 2022.
"Anticipăm că raportul dintre datoria globală şi PIB îşi va relua tendinţa de creştere, deoarece ritmul creşterii globale rămâne slab, iar presiunile inflaţioniste continuă să se atenueze", se mai arată în raportul de la IIF.
Datoria totală la nivelul economiilor emergente a înregistrat o creştere trimestrială de 1,36 trilioane de dolari, până la 101,34 trilioane, în timp ce datoria totală de la nivelul economiilor dezvoltate a scăzut cu circa 0,19 trilioane de dolari, până la 206 trilioane de dolari (vezi graficul 2).
La nivelul economiilor dezvoltate, cele mai mari creşteri ale datoriilor s-au înregistrat în Statele Unite, Japonia, Franţa şi Marea Britanie, iar la nivelul economiilor emergente cele mai mari creşteri au fost în China, India, Brazilia şi Mexic.
După repartizarea pe sectoare, datoriile gospodăriilor au stagnat la circa 57,9 trilioane de dolari, iar datoriile companiilor nefinanciare au crescut cu 0,1 trilioane faţă de trimestrul anterior, până la 91,1 trilioane de dolari.
Datoriile guvernamentale au crescut cu 0,9 trilioane de dolari în T3 2023 faţă de trimestrul precedent, până la 88,1 trilioane de dolari (97% din PIB-ul global), iar datoriile companiilor financiare au crescut cu 0,2 trilioane, până la 70,3 trilioane (79,5% din PIB-ul global).
Datoriile guvernamentale de la nivelul economiilor dezvoltate au crescut cu 0,2 trilioane faţă de trimestrul precedent, până la 61,1 trilioane de dolari, respectiv 114,2% din PIB, iar datoriile guvernamentale din economiile emergente au crescut cu 0,6 trilioane de dolari, până la 27 de trilioane, respectiv 68,2% din PIB. Conform prognozei de la IIF, datoria globală va atinge 310 trilioane de dolari până la sfârşitul anului.
"Dacă alegerile de anul viitor vor conduce la apariţia unor politici populiste menite să controleze tensiunile sociale, rezultatul ar putea fi un nivel şi mai mare al împrumuturilor guvernamentale, pe fondul unei discipline fiscale reduse", mai avertizează analiştii de la IIF, care amintesc de calendarul electoral deosebit de încărcat în 2024, cu alegeri în peste 50 de ţări şi regiuni.
În condiţiile în care deficitele bugetare au depăşit cu mult nivelurile de dinaintea pandemiei în multe economii majore, economiştii de la IIF estimează că datoria guvernamentală globală poate înregistra creşteri anuale de 5,3 trilioane de dolari între 2024 şi 2027, ceea ce va determina o presiune tot mai mare la nivelul cheltuielilor bugetare cu dobânzile.
"Multe state, în special Egipt, India, Malaezia, Pakistan, Africa de Sud, Turcia şi SUA alocă deja o parte tot mai mare din venituri pentru cheltuielile cu dobânzile", se mai arată în raportul de la IIF, iar "o creştere bruscă a cheltuielilor guvernamentale în timpul acestui ciclu electoral mondial ar putea creşte şi mai mult povara dobânzilor pentru mulţi debitori suverani".
Un alt avertisment de la IIF se referă la creşterea vulnerabilităţilor în anumite sectoare economice, pe fondul gradului ridicat de îndatorare, în noul context de creştere şi menţinere a dobânzilor la un nivel ridicat.
Printre exemplele oferite se află "creşterea vulnerabilităţilor legate de datoriile de consum în rândul tinerilor din SUA", dar şi "creşterea vulnerabilităţilor în rândul firmelor cu ratinguri de credit scăzute, în special în Europa".
Raportul de la IIF mai subliniază că apetitul de împrumut al firmelor se află la minimele ultimilor ani, pe fondul restricţionării condiţiilor de finanţare, iar această tendinţă, împreună cu "fragmentarea geoeconomică accentuată", are ca rezultat creşterea ameninţărilor pentru perspectivele de finanţare a proiectelor destinate combaterii schimbărilor climatice.
Valoarea nominală a datoriilor din economiile emergente care vor ajunge la scadenţă până la sfârşitul acestui an, obligaţiuni şi credite, este de circa 1,5 trilioane de dolari, iar anul viitor vor fi scadenţe de circa 7 trilioane de dolari. Cea mai mare parte, de circa 6 trilioane, este reprezentată de datoriile în monede naţionale.
Pentru economiile dezvoltate, valoarea datoriilor scadente până la sfârşitul acestui an este de circa 9 trilioane de dolari, urmate de scadenţe de peste 18 trilioane de dolari în 2024, conform datelor de la Institute of International Finance.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.11.2023, 09:37)
Inflatie si tiparire de bani-weimar republic, zimbabwe, argentina,venezuela, turcia, asta urmeaza. nimeni n-are de gand sa traieasca in limitele a ceea ce-si permite, ma refer la guverne, ca o persoana/companie da falimet dc tot merge pe acest drum, dar guvernele tiparesc bani.
ei asta urmeaza for sure, o explozie de devalorizari de bani. ca in tarile de mai sus. ca asta e reteta mega inflatiei: printarea de bani.
cine are cash sau bonduri va fi prajit.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.11.2023, 13:56)
Marota asta este tocmai motorul economiei, gușterii se împrumută și cumpără aiurea. La scadență ei știu mai bine ce înseamnă devalorizarea de bani, n-au una de-un leu, back to square one.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.11.2023, 13:36)
Iar cine va avea criptomonede si bani virtuali pe card,
va fi un sclav "total"
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.11.2023, 15:41)
treaba cu inflatia deflatia datoriile in privat in gov in familii e usor de inteles.
datoria la nivel global in nominal nu reflecta nimic! absolut nimic! au fost destule unitati de cont curent si in trecut denominate pana la trilioane de "arginvi diluati" dinari... nuci...nasturi...etc.. monede romane...grecesti... otomane...
Datoria nu spune nimic in nominal!
Dar ce spune este: ciclitatile de balonare a datoriilor pe sectoare industrii ramuri sociale ! Modul in care una se infleaza si defleaza ne spune ce se intampla in prezent trecut si viitor!
Sunt momente (istorice dovedite de multe ori) cand veniturile reale au la in castigare putere de cumparare iar asta poate sa reflecte in balonare ceva credit in alte parti - govul poate sa baloneze credit atunci cand economia /cetatenii nu reusesc sa devina destul de productivi si sa poata reflecta un venit real mai mare; nu inseamna ca e bine sau rau balonarea datoriei gov ca procent din pid -acest comportament spune o poveste; o poveste a economiei!
Guvernatorii Bancilor Centrale ar trebuii sa explice mai bine in conferintele de presa de ce se repeta asemenea fenomene!
La fel cu ciclitatea balonarii de credite in mediul corporate - daca legile financiare sunt in favoarea rascumpararilor de actiuni si in defavoarea obligativitatii de reinvestire a banilor in piata reala (pentru ca piata reala nu are capacitatea de crestere si impuls la cat banet ar fi fost obligata compania sa reinvesteasca) (vedeti ciclul dobanzilor reale si ale pibului real pe sute de ani) atunci ei vo forma balon speculativ de datorie prin rascumparari de actiuni ducand artificial la cresteri de active fara a varsa farama de valuare in economia reala - de ce vrea banca centrala asemenea comportament oare?! daca impuls de productie in piata nu este ce alta optiune sa ii dea capitalistului in cresterea a profitabilitatii?! La un moment dat se atinge o bula de specula in valoare si o bula de specula in balon datori corporate; aici corporatul tre sa anticipeze din timp sa faca ceva exit la detineri; de unde rezulta ca exitul la detineri ii elibereaza surplus de cash pe care il poate reinvestii in firma si salarii sau etc... dar atentia mare a lui o sa fie la politica bancara centrala daca il va favoriza sau nu sa isi rascumpere actiunile - pentru ca exista portite ce se inchid si deschid in functie de suferinta sau nu a pietei.
la fel ciclul balonului de credit la familii... el poate sa refelcte mai multe; fie balonul se umfla mai rapid decat cresterea productivitatii si a veniturilor fie productivitatea si veniturile stagneaza ori scad mai rabid decat datoriile familiilor si asta duce in reflexie balon datori ca procent din pib -iar daca industriile continua sa cada pe capete va duce la executari silite si pierderi de locuinte plus somaj si etc... ce poate sa loveasca in in corporate declansand instant (sarit din trend) bula de datorie fortand-o sa pocneasca (varful sau cocoasa pe grafic) fortand govul sau banca centrala sa reinjecteze capital (diluat) in piata.
Alt exemplu dupa 40-45 economia americana (si nu doar ea) a crescut mai rapid ca datoria gov procent din pib; asta nu inseamna ca nu au mai fost facute datorii... ba dat... fara datoria unuia nu exista venitul altuia; doar ca veniturile si productivitatea au fost mai mari (viteza de invartire a banilor) decat cresterea datoriilor; odata cu piramida populatiei si impulsurile productive ale valurilor de generatii.
Dupa anul 80 cand au inceput sa cada treptat industriile vechidatoria ca procent din pib gov a fost fortata sa creasca... sa poata scoate in pensie pe unii... sa ii poata ajuta pe altii sa dezvolte noi capacitati... sa se poata restructura... sa etc.... cu cat populatia / piata reala nu reuseste sa dea semne de crestere mai mare ca formarea datoriei cu att datoriile vor reflecta o balonizare ca procent din piburi pe diferite sectoare... iar din cand in cand (o lege bancara ' biblica) spune ca la cv ani e cate un jubileu (executari in marja de active toxice vandute la discount) - aici avem jubileurile ce vin la cicluri mai scurte si jubileul mare ce vine a un ciclu foarte lung - jubileul mare e sinonim cu mari depresii; jupileurile scurte sunt sinonome cu pici recesiuni/corectii.
s c c r e t
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.11.2023, 16:26)
Tot ciclic apar și papagalii care văd doar creșteri în buza prăpastiei.
Balonul datoriilor arată că s-au încărcat sacii de nisip în nacelă, rămâne să vedem în capul cui vor fi aruncați. :)
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.11.2023, 17:19)
pe ciclul scurt si dobanda reala ipotecara cu av de 0-5% arata realmente balon prin unele parti!
s c c r e t
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.11.2023, 17:24)
bondurile 3 luni minus 10 ani pe usa - iti sustine argumentul! -pe termen scurt - mediu.
s c c r e t
3.4. Hore (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Hora în data de 21.11.2023, 22:47)
Începe marea reciclare, hora care va da peste cap umanitatea. Tot ce era uman va dispărea din noi, vine omul robot, fără emoții.
Toți vorbim numai de cifre și bani , ajungem sa ne vanam între noi, cei care sunt în hora ajung și ei în afara horei ulterior .
3.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.11.2023, 22:54)
Ce crezi al nostru