Datoria globală, salt către 300 de trilioane de dolari

Datoria globală a crescut cu 4,8 trilioane de dolari în trimestrul al doilea al acestui an, până la 296 de trilioane de dolari. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, datoria globală a crescut cu 25,1 trilioane de dolari, în timp ce Produsul Intern Brut global a crescut cu doar 6,5 trilioane, până la 83,8 trilioane de dolari, conform ultimului raport Global Debt Monitor (GDM) de la Institute of International Finance (IIF) (vezi graficul 1).

În aceste condiţii, povara datoriei, exprimată prin raportarea datoriei la PIB, a scăzut cu circa 9 puncte procentuale, până la 353,4%, de la nivelul record înregistrat în trimestrul precedent, de peste 362% (vezi graficul de pe ilustraţie).

Scăderea a fost determinată de "redresarea robustă a activităţii economice", după cum se arată în raportul de la IIF, însă "această redresarea nu a fost suficient de puternică pentru a reduce povara datoriei la nivelul dinaintea declanşării pandemiei în majoritatea cazurilor".

Conform datelor de la IIF, doar cinci ţări prezintă un grad de îndatorare total, exclusiv sectorul financiar, mai scăzut decât în perioada premergătoare pandemiei: Mexic, Argentina, Danemarca, Irlanda şi Liban.

Datoria acumulată la nivel global din martie 2020 până în iunie 2021, de circa 36,3 trilioane de dolari, a fost de peste 6 ori mai mare decât creşterea PIB-ului în acelaşi interval , de circa 5,6 trilioane de dolari.

În raport se subliniază avansul puternic al datoriilor de la nivelul economiilor emergente, până la 91,5 trilioane de dolari în T2 2021, cu circa 3,5 trilioane de dolari peste nivelul din trimestrul precedent, în timp ce datoria cumulată de la nivelul economiilor dezvoltate a crescut cu circa 1,3 trilioane de dolari, până la 204,5 trilioane (vezi graficul 3).

Pe fondul unei redresări puternice a economiei şi a creşterii inflaţiei, gradul de îndatorare la nivelul economiilor emergente a scăzut cu circa 4 puncte procentuale faţă de trimestrul anterior, până la circa 246%, iar raportul dintre datorie şi PIB la nivelul economiilor dezvoltate a fost de circa 418% în T2 2021.

Analiştii de la IIF remarcă "avansul substanţial al datoriilor în zona euro", cu circa 1,3 trilioane de dolari faţă de trimestrul anterior, care a condus la depăşirea pragului de 56 de trilioane de dolari. Cele mai mari creşteri ale datoriilor din zona euro s-au observat în Franţa şi Germania.

O creştere trimestrială de 490 de miliarde de dolari s-a înregistrat în Statele Unite, cea mai redusă de la declanşarea pandemiei, în timp ce Japonia a fost singura ţară unde datoria totală a scăzut puternic, cu circa un trilion de dolari, până la 30 de trilioane de dolari, pe fondul scăderii datoriilor sectorului financiar.

Datoria guvernamentală din SUA a crescut cu 4,3 puncte procentuale în T2 2021 faţă de T2 2020, până la 129,9% din PIB, iar datoria gospodăriilor a crescut până la 79,2% din PIB, de la 76,9% în T2 2020. Scăderi ale gradului de îndatorare s-au înregistrat pentru companiile nefinanciare şi financiare.

Datoriile totale din zona euro au ajuns la 412,6% din PIB în T2 2021, de la 410,5% în aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care datoria guvernamentală a crescut cu 7 puncte procentuale, până la 118,2% din PIB.

Datoriile guvernamentale cumulate din economiile dezvoltate au crescut până la 129,9% din PIB, de la 125,5% în T2 2020, iar datoriile companiilor nefinanciare au scăzut până la 98,6% din PIB, de la 100,5% în aceeaşi perioadă a anului trecut. Datoriile gospodăriilor au crescut până la 65,5% din PIB în T2 2021, de la 64% în aceeaşi perioadă a anului anterior.

Analiştii de la IIF au subliniat în raport evoluţia deosebit de îngrijorătoare a datoriilor gospodăriilor la nivel global. Astfel, în primele şase luni ale anului 2021 datoriile au crescut cu 1,5 trilioane de dolari şi au ajuns la circa 55 de trilioane de dolari, în timp ce datoriile companiilor nefinanciare au crescut cu 1,2 trilioane, iar datoriile guvernamentale cu 1,3 trilioane.

"Gospodăriile au contribuit cel mai mult la creşterea datoriilor globale în primul semestru din 2021 şi au alimentat creşterea preţurilor locuinţelor", se accentuează în raport. "Creşterea datoriilor gospodăriilor a coincis cu majorarea preţului locuinţelor în aproape toate economiile majore ale lumii", a subliniat Emre Tiftik, director în cadrul IIF şi unul dintre autorii raportului.

Cea mai mare creştere a gradului de îndatorare a gospodăriilor din prima jumătate a anului 2021 s-a înregistrat în Elveţia, Rusia şi Coreea de Sud, iar cea mai mare creştere a datoriilor în termeni nominali a fost în Statele Unite, China şi Brazilia.

Creşterea datoriilor totale din China a fost mult mai rapidă decât în alte ţări, după cum se mai arată în raportul IIF. Un avans de circa 2,3 trilioane de dolari în T2 2021, din care peste 40% o reprezintă datoriile sectorului nefinanciar, a condus la depăşirea pragului de 55 de trilioane de dolari pentru datoriile sectoriale cumulate.

Ponderea datoriilor guvernamentale ale Chinei în PIB au ajuns la 65,4%, în condiţiile în care valoarea emisiunilor de obligaţiuni guvernamentale a ajuns la un nou record, de circa 780 de miliarde de dolari în T2 2021.

Un nou record a înregistrat şi datoria totală la nivelul economiilor emergente, exclusiv China, de circa 36 de trilioane de dolari, după o creştere de 3 trilioane de la începutul pandemiei, pe fondul creşterii datoriilor guvernamentale. Cele mai mari creşteri nominale pentru sectorul guvernamental s-au înregistrat în Brazilia, Coreea de Sud şi Rusia.

Autorii raportului de la IIF arată că datoriile în valută ale economiilor emergente au trecut de 9 trilioane de euro, după o creştere de peste 430 de miliarde de dolari de la sfârşitul anului 2019, iar apoi evidenţiază un motiv semnificativ de îngrijorare din punct de vedere al capacităţii de refinanţare.

"Lipsa transparenţei în ceea ce priveşte datoria publică reprezintă o mare problemă pentru multe ţări, în special pentru cele cu venituri mici", se arată în raport.

Datele de la IIF mai arată că valoarea obligaţiunilor emise şi a creditelor acordate sectorului public, financiar şi nefinanciar din economiile emergente care ajung la scadenţă până la sfârşitul anului 2022 este de circa 8 trilioane de dolari.

Raportul trimestrial privind datoria globală de la Institute of International Finance se încheie într-o notă ironică, probabil intenţionată.

"Pieţele datoriilor sustenabile au crescut rapid în acest an şi se află pe o traiectorie exponenţială", se arată în raport, în condiţiile în care emisiunile de obligaţiuni şi creditele incluse în această categorie au trecut de 800 de miliarde de dolari în prima jumătate a anului curent, fiind astfel depăşită valoarea finanţărilor similare din întreg anul precedent. IIF estimează că până la sfârşitul anului finanţările "sustenabile" vor ajunge la circa 1,2 trilioane de dolari.

În aceste condiţii nu ne mai rămâne decât să aşteptăm răbdători împlinirea promisiunii că prosperitatea nu este decât la un pas distanţă într-o lume în care creşterea exponenţială a datoriilor, indiferent de natura acestora, este considerată sustenabilă.