Datoria globală şi-a încetinit semnificativ creşterea în 2018

Ultimul raport Global Debt Monitor de la Institute of International Finance (IIF) arată o temperare semnificativă a creşterii datoriei globale în 2018.

După un avans de circa 21 de trili­oane de dolari în 2017, creşterea datoriei globale a fost de 3,3 trilioane de dolari în 2018, pe fondul creşterii acesteia până la un nivel record de 248,05 trilioane în T1 2018.

Soldul de la sfârşitul anului trecut a fost de 243,2 trilioane de dolari, în condiţiile unei scăderi substanţiale în T2 2018 (n.a. peste 5 trilioane de dolari) şi a stabilizării în a doua jumătate a anului (vezi graficul).

Astfel, raportul dintre datoria globală şi Produsul Intern Brut global a ajuns la 317,4%, de la 317,9% în trimestrul precedent şi 318,3% în T1 2018. Gradul maxim de îndatorare, de 321,8%, s-a înregistrat în T3 2016.

Din punct de vedere al repartizării pe sectoare, cea mai mare creştere anuală, în valoare absolută, a datoriilor s-a înregis­trat la nivelul gospodăriilor, de un trilion USD, până la 46,2 trilioane, în condiţiile în care datoriile gospodăriilor de pe pieţele emergente au crescut cu 600 miliarde de dolari (vezi tabelul 1).

La nivel global, ponderea datoriilor companiilor nefinanciare în PIB a înregistrat singura scădere din punct de vedere al repartizării sectoriale, până la 91,3%, de la 91,5% în T4 2017, în condiţiile în care ponderea datoriilor companiilor nefinanciare din economiile emergente a scăzut cu 1,6 puncte procentuale, până la 91,7% (vezi tabelul 2).

Creşterea cu circa un trilion de dolari a datoriei totale de la nivelul economiilor emergente a fost cea mai redusă din ultimii 17 ani, în condiţiile în care cea mai mare contribuţie la aceas­tă creştere a venit din partea sectorului gospodăriilor şi a companiilor nefinanciare.

Reducerea ritmului de creştere a datoriilor la nivel global a fost determinată, mai ales, de încetinirea înregis­trată în Europa şi China, după cum se mai arată în raportul de la IIF.

Economiile emergente au încheiat anul 2018 cu un raport al datoriilor totale faţă de PIB de 212%, relativ stabil faţă de anul precedent, în condiţiile creşterii datoriilor guvernamentale până la cota record de 50% din PIB, în timp ce gradul de îndatorare al economiilor avansate a fost de asemenea relativ stabil, însă la un nivel mult mai ridicat, de 390%.

IIF a constatat că datoria totală din cea mai mare economie a lumii, Statele Unite, şi-a continuat tendinţa de creştere şi în 2018. Avansul anual a fost de 2,9 trilioane de dolari, cel mai mare din 2007, iar soldul datoriei a depăşit 68 de trilioane de dolari. Datoria guvernamentală a reprezentat peste 40% din această creştere.

Cu toate acestea, dinamica economică superioară celei a datoriei totale a determinat scăderea ponderii datoriei în PIB până la 326%, cel mai redus nivel din 2005.

În a doua economie a lumi, China, datele de la IIF arată continuarea tendinţei de creştere accelerată a datoriilor de la nivelul gospodăriilor populaţiei. În ultimii doi ani, creşterea a depăşit 40%, iar raportul dintre datoria gospodăriilor şi PIB a ajuns la circa 52% în primele luni din acest an, cu mult peste media economiilor emergente, de 37%.

Gradul de îndatorare al gospodăriilor raportat la PIB a atins noi recorduri în Chile, India, Israel, Coreea de Sud, Belgia, Canada, Franţa, Noua Zeelandă, Suedia şi Elveţia, după cum mai subliniază raportul IIF.

O altă evoluţie îngrijorătoare este reprezentată de creşterea cheltuielilor cu dobânzile aferente datoriei publice, în condiţiile în care datoria guvernamentală cumulată la nivel global a depăşit 65 trilioane de dolari, după o creştere cu peste 45% din 2009.

Pe lângă riscul valutar semnificativ al expunerilor în dolari americani, un risc major este şi cel de refinanţare, în special pentru economiile emergente.

Conform datelor de la IIF, obligaţiuni şi credite sindicalizate cu o valoare nominală de circa 1,7 trilioane de dolari vor ajunge la maturitate până la sfârşitul acestui an, în condiţiile în care necesarul de refinanţare pentru datoriile în dolari se ridică la circa 384 miliarde de dolari.

Problema dobânzilor a devenit acută mai ales la nivelul economiilor emergente, unde datoria guvernamentală a atins un nou record, de 50% din PIB. În aceste condiţii, investiţii publice vitale pot fi grav afectate, deoarece cheltuielile bugetare trebuie redirecţionate tot mai mult către plata dobânzilor, conform raportului de la IIF.