Datoria în marjă din pieţele americane a scăzut uşor, în noiembrie

• Moody's: O corecţie de 10% a cotaţiilor bursiere încetineşte creşterea PIB real cu 0,75% în cursul unui an

Datoria în marjă din pieţele americane, sumele împrumutate de investitorii de pe Wall Street de la brokeri pentru a specula pe pieţele financiare, a scăzut uşor în noiembrie după atingerea unor noi maxime în luna precedentă. Datoria în marjă a coborât astfel cu un ritm lunar de 1,8% la 918,6 miliarde de dolari de la 935,86 miliarde de dolari în octombrie. Potrivit datelor Autorităţii de Reglementare a Industriei Financiare din Statele Unite (FINRA), noiembrie a fost abia a 3-a lună de scădere a datoriei în marjă din ultimele 20.

Luna iulie a fost prima lună care a întrerupt pentru scurt timp tendinţa de creştere a datoriei şi se pare că aceste luni de temperare a apetitului pentru leverage sunt momente de tip "one-off" care temperează doar dinamica indicilor bursieri din Statele Unite fără a provoca declinuri mari şi panică pe pieţe. În septembrie, lună în care piaţa bursieră americană a înregistrat o corecţie de peste 5%, datoria în marjă din pieţele americane s-a redus de asemenea marginal, cu 8,4 miliarde de dolari. Scăderea din septembrie a fost însă mai degrabă o stagnare (-0,9%) după ce în luna august datoria în marjă a urcat în ritm lunar cu 7,9%, respectiv cu 67,22 miliarde de dolari, la atunci un record istoric de 911,54 miliarde.

În prezent, din minimele lunii martie 2020, datoria în marjă a crescut cu peste 90%, iar indicele S&P 500, care a marcat un "bottom" în luna respectivă, este pe plus cu circa 100%. Până acum, leverage-ul a fost un impuls major de creştere, care s-ar putea transforma însă într-un factor negativ (efect de bulgăre de zăpadă) în cazul unui declin mai sever al pieţelor acompaniat de o lipsă de hedging din partea participanţilor la piaţă. Bottom-ul din martie 2020 al datoriei în marjă a fost de 479,3 miliarde de dolari.

Nivelul datoriei în marjă indică per total gradul de participare la piaţă cu efect de levier (leverage), iar atingerea unui vârf de către acest indicator a semnalat în trecut încheierea ciclului de credit pe pieţe şi începerea unui proces de deleveraging pe pieţele americane.

Creşterea continuă a datoriei în marjă din acest an arată că brokerii primari din piaţa americană, cei care împrumută capitalul, respectiv marile bănci de investiţii, şi investitorii au continuat să aibă apetit pentru "leverage" în ciuda evaluărilor care au ajuns la niveluri extrem de ridicate şi justificate doar de nivelul scăzut al dobânzilor.

Explicaţia pentru evoluţia şi nivelul ridicat al datoriei în marjă este în primul rând nivelul minim istoric al dobânzilor din Statele Unite şi majorarea masivă a bilanţului Federal Reserve (Fed), banca centrală americană, care a operat până în noiembrie injecţii de lichiditate de 120 de miliarde de dolari în fiecare lună.

În plan secundar, ca urmare a randamentelor scăzute oferite de obligaţiuni, la nivelul pieţelor se manifestă aşa-numitul efect TINA (There Is No Alternative - eng.), căutarea de randamente superioare în piaţa bursieră.

Amintim că Jerome Powell, preşedintele Federal Reserve (Fed), a admis, în aprilie, oarecum surprinzător, că există semne cu privire la o bulă în pieţele financiare şi că politica monetară ultra-relaxată a Fed a contribuit într-o anumită privinţă la evoluţiile speculative din pieţele financiare. Powell a negat totuşi că leverage-ul din pieţele americane reprezintă o problemă.

Pieţele americane şi în general pieţele globale par de asemenea să fi inclus în preţuri accelerarea ritmului de retragere a sprijinului oferit de băncile centrale şi debutul ciclului de majorare a ratelor de dobândă în economiile dezvoltate începând cu trimestrul al doilea din 2022.

• Moody's: O corecţie de 20% a cotaţiilor bursiere ar tăia 2% din creşterea economică a SUA

O analiză Moody's arată că o corecţie de 10% a cotaţiilor bursiere încetineşte creşterea PIB real cu 0,75% în cursul unui an.

Fed şi-a publicat recent raportul său bi-anual privind stabilitatea financiară în care arată că preţurile activelor sunt ridicate prin comparaţie cu normele istorice şi rămân vulnerabile la declinuri semnificative dacă apetitul pentru risc al investitorilor se deteriorează semnificativ, dacă se înregistrează o deteriorare a situaţiei epidemiologice sau dacă recuperarea economică se blochează.

Analiza Moody's include de asemenea ca risc pentru pieţele americane întărirea prea rapidă a condiţiilor din pieţele financiare.

"Analizele noastre au arătat că o corecţie de 10% a cotaţiilor bursiere ar încetini creşterea PIB real cu 0,75 puncte procentuale în cursul unui an. Însă costurile economice cresc rapid pe măsură ce declinul se accentuează. O scădere de 15% a cotaţiilor bursiere ar tăia 1,25 puncte procentuale din creşterea PIB, iar o scădere de 20% ar reduce creşterea economică cu mai mult de 2%", arată specialiştii agenţiei de rating.

Aceştia notează că eventuale corecţii sunt normale având în vedere că au loc la cel puţin fiecare doi ani din anii 1970 încoace.

"Dar, deşi inevitabilă, este dificil de determinat când va veni corecţia. Riscul este ca o corecţie general să se transforme în ceva mai rău. Un potenţial catalizator ar fi o explozie a conturilor de datorie în marjă de la brokeri şi dealer, valoare care se ridica la 595 de miliarde de dolari în cel de-al doilea trimestru, aproape dublu valoarea pre-pandemică. O scădere a cotaţiilor bursiere ar putea declanşa apeluri în marjă. Acestea se întâmplă când  valoarea fondurilor sau a valorilor mobiliare din contul unui investitor scade sub un anumit nivel şi practic investitorul datorează o sumă de bani firmei de brokeraj. Dacă investitorul nu are fonduri suficiente în cont, este obligată să vândă alte active", arată analiza Moody's.