Datoria în marjă din pieţele americane escaladează noi maxime şi se apropie de 1 trilion de dolari

• Analiştii din piaţa americană anticipează un "blow-off top" pentru S&P 500

Datoria în marjă din pieţele americane, sumele împrumutate de investitorii de pe Wall Street de la brokeri pentru a specula pe pieţele financiare, a escaladat în mod surprinzător noi maxime în luna august, în marşul spre valoarea astronomică de 1 trilion de dolari, atingând un nou record, de 911,54 miliarde de dolari, după o creştere lunară de 7,9% sau 67,22 miliarde de dolari. Potrivit datelor Autorităţii de Reglementare a Industriei Financiare din Statele Unite (FINRA), august a fost a 16-a lună de creştere pentru datoria în marjă din pieţele americane după o scădere de 4,3% în iulie ce a rupt tendinţa de 15 luni consecutive de creştere.

Se pare, astfel ,că scăderea lună/lună din iulie a datoriei în marjă - prima în cele 16 luni din martie 2020 şi până în iulie - a fost un moment "one-off". Din minimele lunii martie 2020, datoria în marjă a crescut cu 90%, iar indicele S&P 500, care a marcat un "bottom" în luna respectivă, este pe plus cu 106%. Până acum, leverage-ul a fost un impuls major de creştere, care s-ar putea transforma însă într-un factor negativ (efect de bulgăre de zăpadă) la un declin de peste 10% al pieţelor. În luna august, inclusiv pe fondul avansului datoriei în marjă, cotaţiile principalilor indici bursieri americani au continuat să atingă noi maxime istorice în ciuda redirecţionării unor cantităţi semnificative de lichidităţi către economia reală. Bottom-ul din martie 2020 al datoriei în marjă a fost de 479,3 miliarde de dolari.

"Surpriza" revenirii pe creştere a datoriei în marjă provine din faptul că creşterea anuală a leverage-ului decelerase pentru a treia lună la rând în iunie după ce atinsese un vârf de creştere an/an de 72% în martie - vârfuri care, urmate de o decelerare şi apoi scădere lunară, au dus la scăderea şi accentuarea unor crahuri bursiere (vezi grafic). Totodată, aşa-numitele "free credit balances" din conturile de tranzacţionare în marjă ale investitorilor americani - care arată nivelul sumelor rămase neinvestite în conturile de marjă din SUA ce pot fi retrase la cerere - au scăzut şi ele în luna iulie. Nivelul datoriei în marjă indică per total gradul de participare la piaţă cu efect de levier (leverage), iar atingerea unui vârf de către acest indicator a semnalat în trecut încheierea ciclului de credit pe pieţe şi începerea unui proces de deleveraging pe pieţele americane. 

Creşterea datoriei în marjă din august arată că brokerii primari din piaţa americană, cei care împrumută capitalul, respectiv marile bănci de investiţii, şi investitorii şi-au redeschis apetitul pentru "leverage" (efect de levier) în ciuda atingerii unor evaluări considerate aberante şi justificate doar de nivelul scăzut al dobânzilor.

Explicaţia pentru nivelul ridicat al datoriei în marjă este în primul rând nivelul minim istoric al dobânzilor din Statele Unite. În plan secundar, ca urmare a randamentelor scăzute oferite de obligaţiuni, la nivelul pieţelor se manifestă aşa-numitul efect TINA (There Is No Alternative - eng.), căutarea de randamente superioare în piaţa bursieră.

Jerome Powell, preşedintele Federal Reserve (Fed), a admis, în aprilie, oarecum surprinzător, că există semne cu privire la o bulă în pieţele financiare şi că politica monetară ultra-relaxată a Fed a contribuit într-o anumită privinţă la evoluţiile speculative din pieţele financiare. Powell a negat totuşi că leverage-ul din pieţele americane reprezintă o problemă.

• Bank of America, despre datoria în marjă: "Ar trebui să ne îngrijorăm?"

Financial Times sublinia,cu privire la datele din martie pe datoria în marjă, cum nimeni nu pare să aibă îngrijorări foarte puternice cu privire la datoria în marjă în exces din pieţe, atât timp cât preţurile activelor continuă să crească. "Abia când preţurile se prăbuşesc subit, pentru motive idiosincratice sau sistemice, apar surprizele neplăcute", scria Gillian Tett, şefa boardului editorial al Financial Times în secţiunea de opinii a publicaţiei.

Luna trecută, analiştii Bank of America ridicau întrebarea dacă "ar trebui să ne îngrijorăm" în legătură cu datoria în marjă. În răspuns, JP Morgan spune că nu - ba chiar că datoria în marjă nu trebuie luată în considerare în privinţa sănătăţii prezentei "bull market" - şi că "datoria în marjă în sine nu este ceva îngrijorător când punem cap-la-cap schimbările şi comportamentul" care stau la baza mişcărilor şi evoluţiei pieţelor bursiere.

Desk-ul de prime brokerage al JP Morgan notează că evoluţiile recente sunt "foarte diferite de vârfurile din 2000 şi 2007 când datoria în marjă a crescut cu circa 50% mai rapid decât indicele S&P 500 pe o perioadă de 12 luni". Pentru analiştii JP Morgan, mişcările recente par să aducă mai mult aminte de ce s-a întâmplat în pieţe în debutul anilor 1990 (când creşterea relativ mare a datoriei în marjă nu a produs nicio corecţie majoră a pieţelor), asta în ciuda evaluărilor ce par a fi mai degrabă de final de ciclu şi nu de debut de ciclu.

După cum arată JPM, evoluţia datoriei în marjă este în linie cu evoluţiile din pieţe şi cu tendinţa generală din ultimii +60 de ani. Ce este mai important, potrivit analiştilor JPM, este momentumul şi mai precis "rate of change"-ul din pieţe, care arată că momentele de crah din 2000 şi 2007 sunt moment de "divergenţe notabile" de la istorie în care datoria în marjă a crescut mai rapid decât piaţa.

În încercarea sa de a atenua îngrijorările cu privire la datoria în marjă record, JPM notează că doar avansul datoriei în marjă care depăşeşte cu mult randamentul pieţei ar putea indica un potenţial mai mare de stres în pieţe, deoarece asta ar semnala că investitorii nu generează randamente suplimentare cu sumele împrumutate la evaluări record.

"Nivelul şi evoluţiile datoriei în marjă nu par să ne pregătească pentru drawdown-uri extreme cum am văzut în 2000 şi 2007", spune JPM, în ciuda faptului că există un consens la nivelul analiştilor cu privire la manifestarea unei bule speculative pe fondul banilor ieftini.

Cem Karsan, Cem Karsan, fost market-maker şi fondator al fondului Kai Volatility Advisors ce tranzacţionează opţiuni, se aşteaptă la o continuare a tendinţei ascendente la nivelul pieţelor cel puţin până în debutul lui 2022 în condiţiile sezonalităţii pozitive asociate trimestrului patru şi a continuării injecţiilor de lichiditate, iar apoi la un "blow-off top" în următoarele luni asemănător perioadei 1999 - 2000 - blow-off top este o evoluţie ascendentă subită a preţului şi volumului (vizibilă pe un grafic) a unui activ financiar, evoluţie urmată de un declin abrupt al preţului pe un volum de asemenea ridicat.

"Oricine a tranzacţionat în 1999-2000 ştie că cel mai bun trade în acel ultim raliu al bulei a fost «long upside call's». S-au făcut în acel an şi jumătate cantităţi masive de bani fiind long pe volatilitate într-un raliu. Iar volatilitatea ar trebui să crească în acea ultimă bucată din raliu. După asta m-aş uita eu, cu cât ajungem mai mult în acel punct în care raliurile sunt mai mari, mai consistente, iar coada din dreapta (a distribuţiei de probabilităţi) aduce o volatilitate implicită mai mare. Cred că acesta ar fi acel glonţ de avertisment timpuri, oferit cu 3-6 luni înainte, pentru a te pregăti", spune Karsan.

În ciuda volatilităţii masive de săptămâna trecută din pieţe, fondurile de hedging din SUA au rămas relativ calme în privinţa rebalansării portofoliilor. În scurta corecţie din ultimele două săptămâni, zerohedge.com scrie, citând rapoartele cu fluxurile de capital din pieţe ale JPM, că fondurile de hedging nu au vândut pe scădere ci pe creştere când piaţa a revenit puternic, în special pe finalul săptămânii trecute.

Pe fondul declinului global al cazurilor de Covid-19 şi eliminării unor restricţii în anumite economii mari (inclusiv restricţii de călătorie), acţiunile care au fost cele mai cumpărate săptămâna trecută la nivel global au fost cele ce beneficiază de pe urma unei evoluţii bună a economiei - companii financiare, industriale şi materials.