Datornicii răuvoitori din Cipru ameninţă stabilitatea financiară şi creşterea economică

Insula Afroditei nu mai ocupă de câţiva ani buni prima pagină a presei financiare internaţionale, însă aceasta nu înseamnă că s-au rezolvat toate problemele din sistemul bancar. De fapt, nu s-au rezolvat aproape deloc, în condiţiile în care rata de neperformanţă este aproape de 50%.

Oare băncile din Cipru nu au aflat că în Cipru se pot înfiinţa firme fantomă care să cumpere creditele neperformante pentru câteva procente din valoarea nominală? Să fie din cauză că tot mai mulţi debitori aleg să nu-şi onoreze obligaţiile contractuale?

Problema a fost abordată recent într-un articol Bloomberg cu titlul "Cyprus Rogue Borrowers Pose Threat to Sustained Growth".

Termenul din limba engleză "rogue" are mai multe traduceri în limba noastră. De la "vagabond", "nemernic" sau "răuvoitor", trece prin "ticălos", "distrugător" şi sfârşeşte la "solitar şi rău".

Dar cum ameninţă datornicii răuvoitori creşterea sustenabilă? Prin neplata datoriilor şi rezistenţa în faţa procedurilor de executare silită ale băncilor.

Situaţia este, însă, mult mai interesantă. "Hellenic Bank a încercat să scoată la licitaţie o casă de lux dintr-un cartier exclusivist al Nicosiei, iar politicieni de toate culorile au participat, dar pentru a protesta împotriva băncii", scrie Bloomberg. Nu au existat cumpărători.

Apropierea alegerilor de anul viitor a "îndemnat" clasa politică să arate că "simte" suferinţa cetăţenilor, iar debitorii s-au simţit "datori" să nu îşi mai plătească creditele şi să reziste în faţa încercărilor de executare silită.

Profesorul de economie Sofronis Clerides, de la University of Cyprus, a declarat pentru Bloomberg că "mulţi ciprioţi învinovăţesc băncile pentru că i-au încurajat să se îndatoreze excesiv, iar acum consideră legitim refuzul de plată".

Dincolo de îndatorarea excesivă, cetăţenii Ciprului îşi amintesc, desigur, că au fost primii europeni pe care a fost testată procedura de bail-in, în 2013, când au fost confiscate sume importante din depozitele bancare pentru "salvarea" instituţiilor financiare.

După mai bine de patru ani, BCE, FMI şi Comisia Europeană consideră că "nivelul foarte ridicat al creditelor neperformante rămâne o vulnerabilitate cheie a economiei şi sistemului bancar din Cipru", după cum scrie Bloomberg.

Rata creditelor neperformante era de 45% în iunie 2017, după ce a atins un maxim de 47,8% în 2015 (vezi graficul 1).

Indicatorul şi-a accelerat semnificativ creşterea după intrarea creditelor acordate firmelor şi gospodăriilor populaţiei pe o traiectorie descendentă din vara anului 2012, tendinţă care continuă şi în prezent (vezi graficul 2).

Conform datelor de pe site-ul publicaţiei Cyprus Business Mail (CBM), valoarea nominală a creditelor neperformante a fost de 22,4 miliarde de euro în iunie 2017, în condiţiile în care valoarea totală a creditului neguvernamental era de 49,8 miliarde. Nivelul provizioanelor din sistemul bancar, de circa 10,5 miliarde de euro, acoperă mai puţin de jumătate din creditele neperformante, după cum mai scrie CBM. Pentru comparaţie, trebuie amintit că PIB-ul Ciprului a fost de 17,9 miliarde de euro în 2016.

Experienţa executării silite a garanţiilor de lux din Cipru nu este singulară. Am văzut şi la noi cum s-au acordat credite "garantate" cu vile impunătoare, aflate uneori în vârf de deal. Deşi era clar că era foarte greu, dacă nu imposibil, să fie valorificate, în caz de executare silită, la preţul stabilit de evaluatorii interni sau externi, creditul se acorda fără probleme. Nimeni nu dorea să răspundă la o întrebare simplă: de ce ar plăti cineva sute de mii de euro pe o casă izolată, când ar putea să ridice de la zero ceva similar, ba chiar la un preţ mult mai redus?

Problema lichidităţii garanţiilor supraevaluate, nu doar în cazul creditelor ipotecare rezidenţiale, încă persistă în Europa, inclusiv la noi.

Cyprus Business Mail mai arată că băncile au trecut şi la executarea silită a unui număr tot mai mare de locuinţe aflate în categoria reşedinţelor primare, despre care spune că "este considerată tabu în societatea cipriotă".

Valorificarea acestora este aproape imposibilă, pe fondul unei cereri extrem de scăzute. Puţinele cazuri în care au existat şi cumpărători la licitaţii sunt reprezentate mai ales de tranzacţiile cu terenuri.

"Am dori să rugăm societatea din Cipru să privească drept inacceptabilă neplata deliberată a obligaţiilor de credit", a declarat John Hourican, director executiv la Bank of Cyprus, în cadrul adunării generale a acţionarilor din urmă cu două luni, după cum mai scrie Bloomberg.

Măreţe gânduri şi sentimente! Oare au fost la fel şi când băncile, sub atenta supraveghere a autorităţilor locale şi europene, s-au "îndestulat" din depozitele clienţilor?

Dar dacă portofoliile de credite neperformante ale băncilor au scăzut nesemnificativ în ultimii patru ani, cum se explică creşterea economică din ultimii doi ani?

În opinia profesorului Clerides, "economia a evoluat peste aşteptări în urma crizei bancare deoarece ciprioţii nu şi-au mai plătit creditele, astfel încât să-şi menţină standardele de viaţă". Adică economia Ciprului a crescut de pe urma consumului celor care nu-şi plăteau creditele?

"Dacă băncile vor aplica presiuni asupra debitorilor, este posibil să vedem o temperare semnificativă a creşterii, fără a se ajunge, însă, la o contracţie", a mai precizat profesorul cipriot.

La nivelul băncii centrale, situaţia actuală este considerată inacceptabilă. "A venit vremea să vedem şi rezultate în ceea ce priveşte soluţionarea problemei creditelor neperformante", a declarat Yiangos Demetriou, conducătorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul băncii centrale, într-un interviu preluat de Bloomberg.

Se pare că nici Banca Naţională a Ciprului nu are probleme de conştiinţă în ceea ce priveşte modul dezastruos în care a "păstorit" sistemul bancar.

Într-adevăr, vremea rezultatelor pentru problema creditelor neperformante nu mai poate fi prea departe, însă autorităţile statului, banca centrală şi băncile comerciale trebuie să fie atente la ceea ce îşi doresc, în condiţiile în care datoriile sunt prea mari pentru a fi plătite integral şi este pusă la îndoială legitimitatea acestora.