DE CE MAI FOLOSIM AVIOANE MIG 21 LANCER? Erou, acasă, pe timp de pace

Accidentul tragic aviatic de la baza Borcea scoate, din nou, în evidenţă problemele cu care se confruntă Armata Română în privinţa tehnicii şi echipamentelor militare cu care este înzestrată de către stat.

Moartea, la numai 36 de ani, a locotenent-comadorului Florin Rotaru, care s-a sacrificat doar pentru ca aparatul pe care îl pilota - MIG 21 LanceR - cu ocazia show-ului aviatic să nu se prăbuşească peste spectatorii prezenţi la eveniment, a avut la bază cauze tehnice... şi politice.

În primul rând, avioanele MIG 21 LanceR trebuiau să fie retrase de foarte mulţi ani din dotarea forţelor armate române, fiind aparate cu foarte multe ore de zbor şi destul de vechi. De exemplu în Rusia, avioanele de tip MIG 21 au fost retrase în anul 1990 şi înlocuite cu modernele aparate Sukhoi. În anul 2012 reprezintă anul în care s-a ridicat serios problema înlocuirii avioanelor de tip MIG 21 LanceR cu aparate de ultimă generaţie sau modernizarea acestora în fabricile din Craiova şi Bacău, după modelul retehnologizării aplicat de Croaţia în cazul aeronavei MIG 21 Bis. Pentru a nu pune presiune pe bugetul Apărării în următorii 5-8 ani, a existat în 2012 chiar o propunere ca în locul avioanelor MIG 21 să fie achiziţionate 35 sau 40 de aparate MIG 29 Sniper. Pentru a păstra o aviaţie militară şi un număr decent de piloţi, ţara noastră ar avea nevoie de 48 de aparate de zbor. Ca să fie considerată o forţă aeriană decentă, România ar trebui să aibă 110 avioane de luptă.

Ce s-a întâmplat din 2012 până în anul 2018? Aproape nimic, pentru că factorul politic din Parlament a preferat să aloce sume uriaşe de bani în altă parte şi să nu ia în considerare cererile şi nevoile Ministerului Apărării Naţionale.

• 40 de F16, contractate în 2018

Abia în ianuarie 2018, Legislativul a decis că Armata Română are nevoie de un plan de înzestrare cu echipamente tehnice şi cu armament modern. Primul pas a fost făcut atunci când politicienii au aprobat proiectul de lege pentru realizarea "Capabilităţii de sprijin de foc indirect" aferent programului de înzestrare "Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare".

La începutul lunii iunie 2018, cu o lună înainte de accidentul aviatic tragic de la Borcea, Mihai Fifor, ministrul Apărării Naţionale, a trimis două scrisori celor două Camere ale Parlamentului prin care solicita înzestrarea sistemului militar defensiv. Cele două documente au primit aprobarea comisiilor de apărare din Camera Deputaţilor şi Senatului.

Prima scrisoare se referă la iniţierea de către MApN, prin Departamentul pentru armamente, a procedurilor de atribuire a contractului necesar derulării activităţilor de modernizare a aeronavelor IAR-99 din dotarea Ministerului Apărării în configuraţia IAR-99 Super Şoim. Fondurile estimate necesare derulării şi realizării acestui program sunt în valoare de 124.000.000 de euro (fără TVA).

Prin al doilea document se solicita Parlamentului să aprobe iniţierea de către Ministerul Apărării Naţionale, prin Departamentul pentru armamente, a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie a platformelor de transport auto, multifuncţionale - pe roţi, prevăzute în prima etapă a programului de înzestrare.

În afara acestor programe, în anul 2016 ţara noastră a cumpărat 12 avioane de tip F16 de la forţele aeriene portugheze. În primăvara lui 2018, Ministerul Apărării Naţionale a demarat procedura de achiziţie pentru încă patru avioane de acest tip şi a iniţiat discuţii cu SUA pentru a cumpăra încă 36 de aparate F16 direct de la forţele aeriene americane.

• Cheltuieli ineficiente...

Mai mult, săptămâna trecută agenţiile de ştiri anunţau că în perioada 2016-2017, conform unui raport întocmit de Stockholm International Peace Research Institute, ţara noastră a avut cea mai mare rată de creştere din lume a cheltuielilor militare în intervalul 2016-2017.

Rata creşterii, de aproximativ 50%, a însumat patru miliarde de dolari (3,41 miliarde de euro) şi a fost consecinţa începerii implementării planului de modernizare şi expansiune a forţelor armate pe perioada 2017-2026. România se află pe locul al doilea în regiunea Europei Centrale în topul celor mai mari cheltuieli militare, după cele efectuate de Polonia.

Se pare că tot acest efort financiar din ultimii trei ani este insuficient atât timp cât Forţele Aeriene Române au mai pierdut un pilot şi un avion, pe timp de pace, nu într-o zonă de conflict de pe glob, ci acasă, într-un banal show aviatic.

Ne-am obişnuit prea mult să ne plângem morţii şi eroii, dar nu am făcut aproape nimic pentru evitarea acestor tragedii. În urmă cu 29 de ani, cel care avea să devină locotenent-comandor Florin Rotaru era un copil de 7 ani cu ochii aţintiţi spre cer, urmărind avioanele care tulburau liniştea seninului. În 2018, ochii acelui copil s-au stins din cauza indeciziilor politice ale ţării în care s-a născut şi pe care a ales să o apere, din postura de pilot al aviaţiei militare.

Abia după tragedia aviatică de zilele trecute de la baza Borcea, Ministerul Apărării Naţionale a decis să sisteze toate zborurile avioanelor MIG 21 LanceR.

Prea târziu!