DE CE NU FUNCŢIONEAZĂ INJECŢIILE DE LICHIDITATE ALE BĂNCILOR CENTRALE? Pieţele financiare "îngheaţă", economiile se "topesc"

O piaţă veche de 240 de ani a încetat să funcţioneze de circa o săptămână. Este vorba de piaţa obligaţiunilor garantate, care sunt titluri financiare emise pe baza unor credite ipotecare şi credite acordate sectorului public. Aceste instrumente sunt considerate ultra-sigure din cauza regulilor stricte care le guvernează şi a garanţiilor suplimentare oferite de emitent. Tensiunile acumulate pe piaţa europeană a obligaţiunilor garantate a determinat Consiliul European al Obligaţiunilor Garantate (European Covered Bond Council) să suspende pe termen nedefint tranzacţionarea pe piaţa interbancară a acestor titluri financiare.

Financial Times scrie că volatilitatea a fost practic necunoscută pe aceste pieţe, dar rapiditatea cu care au crescut spread-urile pentru aceste titluri a speriat investitorii. Jim Reid, economist la Deutsche Bank, consideră că suspendarea tranzacţiilor, pe o piaţă de aproximativ 2 trilioane de euro, este "un spectacol înfricoşător", care oferă o nouă dimensiune a crizei creditării. "Nervozitatea cu privire la pieţele imobiliare, amplificată de ştirile negative cu privire la creditele imobiliare şi la instrumentele derivate de credit, a afectat şi o piaţă care s-a dovedit rezistentă până acum în faţa acestor probleme", mai arată cotidianul financiar britanic.

Scăderi semnificative ale lichidităţii s-au înregistrat şi pe unele dintre cele mai mari pieţe ale instrumentelor derivate. Ultimele date de la BIS (Banca Reglementelor Internaţionale) arată o valoare noţională a derivatelor financiare de 516,4 trilioane de dolari, din care 347 de trilioane reprezintă contracte pe rata dobânzii. Acoperirea acestor expuneri forţează instituţiile financiare să restricţioneze sever creditarea către economia reală. New York Times scrie că fluxul creditelor către companiile americane se reduce cu un ritm nemaîntâlnit în ultimele trei decenii, punând în pericol crearea locurilor de muncă şi extinderea afacerilor.

În timp ce în emisfera vestică piaţa este cea care forţează reducerea volumului creditelor, China a ales calea intervenţiei directe a statului. După ce autorităţile chineze au încercat, fără succes, întreaga paletă de măsuri monetare pentru a reduce ritmul accelerat al creditării, Wall Street Journal scrie despre "îngheţarea creditării" până la sfârşitul anului, în scopul reducerii "freneziei investiţionale". La doar o zi după această interdicţie, pe pieţele asiatice, în special China şi Coreea de Sud, s-au înregistrat retrageri masive din fondurile monetare şi derivatele de credit. "Acesta este un semnal sever de avertizare", consideră Hans Redeker de la BNP Paribas. "Asia a ignorat criza creditării din august, dar acum observăm că otrava a început să paralizeze întreaga economie globală", a mai declarat Redeker pentru The Telegraph.

Piaţa obligaţiunilor corporatiste speculative din Europa (aşa numitele junk bonds) a dispărut pur şi simplu din august. O analiză de la Société Générale arată că, după vârful de 6,5 miliarde de euro din iunie, volumul lunar al emisiunilor s-a "stabilizat" la zero din cauza exploziei spread-urilor.

Tensiunile care se acumulează în zona euro, ca urmare a creşterii monedei unice faţă de dolar, dau naştere îngrijorării faţă de efectele întârziate ale acestei evoluţii în contextul unei economii mondiale în pierdere de viteză. "Avem o convergenţă a tuturor factorilor necesari pentru o scădere accentuată a ritmului creşterii economice din eurozonă în anul viitor", apreciază David Brown, economist la Bear Stearns. Sondajul din octombrie al BCE, condus asupra unui număr de 90 de bănci din zona euro, arată tendinţa puternică de restricţionare a creditării, atât prin creşterea dobânzilor cât şi prin reducerea maturităţii creditelor.

Creşterea spread-urilor faţă de obligaţiunile germane a fost compensată, deocamdată, de tendinţa generală de scădere a randamentelor obligaţiunilor guvernamentale din Europa. Pieţele şi investitorii încearcă să uite, pe moment, de inflaţie şi se concentrează doar asupra percepţiei de risc scăzut a titlurilor guvernamentale. Explozia inflaţiei va fi ultimul ingredient al unei reţete extrem de periculoase: ţările din sudul şi estul Europei vor fi confruntate cu spread-uri în creştere pe fondul unei creşteri a dobânzilor.

Cea mai gravă situaţie, din punct de vedere al contracţiei creditului, o regăsim în Marea Britanie. The Telegraph scrie că "piaţa interbancară a intrat în colaps cu cea mai mare rată de scădere din istoria modernă". Datele Băncii Angliei arată că sistemul bancar britanic a cunoscut o lovitură mai puternică, în termeni relativi, decât cel din Statele Unite, determinându-I pe economişti să ceară o reducere a dobânzii de intervenţie cu până la 0,75 puncte procentuale. Doar de la ultima şedinţă a Comitetului de Politică Monetară al Băncii Angliei, condiţiile de creditare s-au înrăutăţit considerabil, rata Libor pentru lira sterlină ajungând la 6,6%.

Financial Times nu are veşti bune nici pentru cei care privesc cu speranţă către piaţa obligaţiunilor guvernamentale din eurozonă. Cotidianul financiar britanic arată că probleme serioase de lichiditate au apărut şi aici, ameninţând capacitatea unor guverne de a-şi acoperi necesarul de finanţare. În ultimele săptămâni, primele de risc ale obligaţiunilor guvernamentale din zona euro - cu excepţia celor germane - au crescut, mai arată Financial Times. Steven Major, şef de departament la HSBC, crede că "pieţele obligaţiunilor guvernamentale europene se confruntă cu probleme pe care nu le-au mai întâlnit de decenii", iar sfârşitul de an amplifică tensiunile de pe aceste pieţe.

Numărul mare de credite subprime din Statele Unite, care se vor confrunta cu o creştere semnificativă a dobânzilor de anul viitor, îl determină pe Hank Paulson, Secretarul Trezoreriei SUA, să accelereze negocierile pentru finalizarea unui acord de plafonare a dobânzilor. Şansele de succes ale planului sunt minime, deoarece nu există un consens cu privire la beneficiarii dobânzilor reduse. Ce se va întâmpla cu investitorii care au plasat sume importante în instrumente de tip CDO sau obligaţiuni emise pe baza creditelor ipotecare subprime? Se vor confrunta cu pierderi masive, ca urmare a încălcării drepturilor contractuale şi de proprietate. Rezultatul final va include, probabil, dobânzi mai mari pentru toată economia.

Legea consecinţelor neaşteptate, care rezistă cu încăpăţânare în faţa oricărui "legiuitor", va avea grijă ca, şi de data asta, drumul pavat cu "bune intenţii" să conducă la aceeaşi destinaţie, indiferent cât de mult se încearcă repoziţionarea indicatoarelor de circulaţie.