Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, ieri, cu majoritate de voturi, că ordonanţa de urgenţă 90/2018 privind operaţionalizarea Secţiei speciale de investigare a magistraţilor nu încalcă legea fundamentală, respingând astfel criticile celor 92 de parlamentari PNL şi USR care au formultat obiecţiile de neconstituţionalitate.
Decizia a fost luată cu 6 voturi în favoarea Secţiei şi 3 voturi împotrivă (Livia Stanciu, Ştefan Minea şi Daniel Morar).
Curtea a amânat o decizie în urmă cu două săptămâni, după ce judecătorul raportor, Daniel Morar, le-a transmis colegilor săi două rânduri de concluzii diametral opuse. Iniţial, Morar a recomandat respingerea sesizării depuse de PNL şi USR, lucru care echivala cu constatarea constituţionalităţii ordonanţei de operaţionalizare a Secţiei speciale de anchetare a magistraţilor.
Ulterior, cu câteva zile înainte de şedinţa din 27 februarie, Daniel Morar le-a trimis colegilor judecători de la CCR un nou raport, ale cărui concluzii erau diametral opuse faţă de cele ale raportului iniţial transmis înainte. El recomanda de această dată admiterea sesizării opoziţiei şi deci, declararea drept neconstituţională a ordonanţei de urgenţă privind Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).
Decizia CCR anulează practic una dintre cerinţele magistraţilor care, de aproape trei săptămâni, protestează pe trepetele instanţelor şi parchetelor din ţară. Printre revendicările procurorilor şi judecătorilor care s-au alăturat protestului se numără şi desfiinţarea Secţiei de Investigare a Magistraţilor.
Mai mult, decizia CCR este contradictorie şi măsurilor dispuse în raportul din noiembrie 2018 al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, precum şi recomandările Comisiei de la Veneţia, care au solicitat ca această secţie de anchetare a magistraţilor să îşi înceteze activitatea.
Înfiinţarea Secţiei speciale de anchetare a magistraţilor a fost făcută în 2017, prin modificarea legii privind organizarea judiciară, una dintre legile justiţiei. Atacată la Curtea Constituţională, noua prevedere a primit undă verde în ianuarie 2018. După ce legea a intrat în vigoare, în iulie 2018, Guvernul a adoptat, în octombrie, OUG 90/2018 prin care a fost operaţionalizată secţia specială în cadrul Parchetului General care va ancheta cauzele cu magistraţi. După adoptarea acestui act normativ şi de către Parlament, PNL şi USR au atacat legea la Curtea Constituţională în decembrie 2018.
Pe 15 februarie 2019, procurorul adjunct al SIIJ Adina Florea a chemat-o la audieri pe fosta şefă DNA, Laura Codruţa Kovesi, în urma unui denunţ făcut de inculpatul Sebastian Ghiţă, care s-a sustras urmăririi penale, părăsind ţara şi primind azil politic în Serbia. Ghiţă susţine că, în anul 2011, Kovesi i-a cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea lui Nicolae Popa cu un avion din Indonezia, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare. Pe baza acestui denunţ, Adina Florea a acuzat-o pe Laura Codruţa Kovesi de luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă.
La următoarea audiere, din 7 martie 2019, Kovesi a aflat că este urmărită penal într-un al doilea dosar, în care este acuzată de constituirea unui grup infracţional organizat în cadrul DNA şi de complicitate la represiune nedreaptă.
Aceste acuzaţii nu au împiedicat conducerea Parlamentului European să anunţe, a doua zi, că Laura Codruţa Kovesi este candidatul pe care îl susţine pentru şefia Parchetului European.