DECLARAŢIE DE PRESĂ/ VALER MARIAN: "Faţa întunecată a DNA: incompetenţa, corupţia şi imoralitatea unor procurori anticorupţie (V)"

• Proba incompetenţei: 60% condamnări cu suspendare + 10-12% achitări = 70-72% rebuturi profesionale

• Procurori şi poliţişti corupţi la cele mai înalte nivele ale DNA

• Procurori anticorupţie arestaţi pentru fapte de corupţie

• Procurori anticorupţie anchetaţi pentru trafic de tablouri sau pentru trafic de minore

• Procurori anticorupţie acuzaţi de implicarea în trafic cu ţigări

• Cum a şantajat SRI un fost procuror şef din DNA care a întreţinut relaţii adulterine cu o subalternă, care a recurs la avort

• Cum a fost şantajat de un alt serviciu secret un procuror important din structura centrală a DNA pentru relaţii homosexuale

• Cum au făcut unii procurori din serviciile teritoriale ale DNA jocurile unor grupuri de interese politice şi economice locale

• Se amestecă binomul SRI-DNA în viaţa politică din România şi urmăreşte controlul Parlamentului, Guvernului şi Justiţiei?

• Pulverizează binomul SRI-DNA capitalul românesc şi favorizează capitalul strain?

• A ajuns binomul SRI-DNA sub comandă străină ?

• Necesitatea şi urgenţa unui audit asupra activităţii DNA

• Lupta anticorupţie trebuie să continue, dar trebuie să fie bazată pe o politică penală structurată şi eficientă, pe profesionalism, pe administratea unor probe pertinente şi concludente şi, bineînţeles, pe respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale

Conexiunile politice ale actualului procuror şef al DNA

Actualul procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a afirmat ritos, de mai multe ori, că în timpul liber nu s-a văzut şi nu s-a întâlnit cu politicieni. Adevărul este însă departe de cele spuse de Kovesi, iar minciuna are picioare scurte.

Trecem peste faptul că, în primul său mandat de procuror general al României, s-a întâlnit în timpul liber cu fostul ministru al justiţiei, Monica Macovei, promotoarea şi protectoarea sa iniţială, şi cu şefa de cabinet a acesteia, Monica Niculescu, colega şi prietena sa din facultate (despre care unii spun că ar fi fost simpatizante MISA). Trecem şi peste faptul că s-a întâlnit de mai multe ori cu fostul preşedinte Traian Băsescu, care a invitat-o în acest scop la Palatul Cotroceni. Trecem şi peste faptul că s-a întâlnit frecvent în timpul liber şi cu şefii Serviciului Român de Informaţii, directorul George Maior şi primul său adjunct, generalul Florian Coldea. Dar nu putem trece cu vederea întâlnirile private pe care le-a avut cu o sumedenie de politicieni influenţi, cu diverse apartenenţe politice, cum ar fi Elena Udrea (PDL), Vasile Blaga (PDL), Gabriel Oprea (PSD, apoi UNPR), Victor Ponta (PSD), Ioan Rus (PSD) ş.a.

• Pupila Elena, oropsită după ce a fost ocrotită

Astfel, este de notorietate că Laura Codruţa Kovesi s-a întâlnit cu Elena Udrea la mai multe petreceri private în perioada în care aceasta a fost consilierul preşedintelui Traian Băsescu sau deputat PDL şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului în guvernul Boc. O lungă perioadă de timp Udrea şi Kovesi s-au aflat în relaţii amicale. În perioada respectivă Kovesi a protejat-o pe pupila prezidenţială, ca, de exemplu, în celebrul dosar ALRO (înregistrat sub nr. 30/D/P/2007), în care DIICOT a efectuat, în perioada 2007-2010, cercetări faţă de consilierii prezidenţiali Elena Udrea şi Teodor Stolojan, faţă de soţul Dorin Cocoş şi alte persoane, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat şi tentativă de subminare a economiei naţionale. Pentru că au îndrăznit să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie autorizarea interceptării convorbirilor lui Udrea and co, procurorii şefi adjuncţi ai DIICOT, Ciprian Nastasiu şi Angela Ciurea, au fost demişi în 2008 de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Laura Codruţa Kovesi. Iar procurorul şef de birou din cadrul DIICOT, Doru Ioan Cristescu, a trebuit să se pensioneze în 2009 datorită obstrucţiilor pe care le-a întâmpinat în soluţionarea dosarului ALRO. În vederea soluţionării favorabile a acestui dosar, Laura Codruţa Kovesi a promovat la Bucureşti un procuror din provincie, respectiv pe procurorul Valentin Horia Şelaru de la Serviciul Teritorial Braşov al DNA, pe care l-a angajat consilier personal, iar apoi l-a detaşat la DIICOT, unde acesta a emis în scurt timp soluţie de neîncepere a urmăririi penale în dosarul ALRO, cu motivarea că faptele (care fuseseră sesizate de SRI) nu există. Este de reţinut că soluţia a fost emisă în data de 28 ianuarie 2010, după o lună şi jumătate de la realegerea lui Traian Băsescu în funcţia de preşedinte al României, respectiv după circa patru luni de la reinvestirea lui Kovesi în funcţia de procuror general al României de către preşedintele Băsescu, în pofida avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Nu este lipsit de importanţă că procurorul Şelaru a fost recompensat ulterior prin promovarea sa ca judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Atunci Laura Codruţa Kovesi a avut interes să se pună bine atât cu şeful (care a numit-o şi a reînvestit-o în funcţie) cât şi cu pupila sa (care probabil a susţinut-o). Aşa se explică pasiunea cu care Udrea a făcut trafic de influenţă pe lângă premierul Victor Ponta pentru ca Laura Codruţa Kovesi să fie propusă pentru funcţia de procuror şef al DNA în 2013. Numai că, după plecarea lui Traian Băsescu de la Palatul Cotroceni în decembrie 2014, Kovesi s-a lepădat rapid de Udrea, DNA intrumentându-i acesteia o serie de dosare penale în cascadă, dintre care în unele s-au luat măsuri de reţinere şi arestare preventivă. Singura explicaţie plauzibilă, după ce a protejat-o circa opt ani, este că Laura Codruţa Kovesi a încercat astfel să intre în graţiile noului preşedinte Klaus Iohannis şi a camarilei acestuia.

• "Buldogul" Vasile Blaga, un apropiat al clanului Lascu

Laura Codruţa Kovesi s-a aflat în relaţii apropiate şi cu un alt stâlp al regimului Băsescu, Vasile Blaga, fost secretar general al PDL, consilier prezidenţial, ministru de interne în guvernele Tăriceanu şi Boc şi ministru al Dezvoltării Regionale în guvernul Boc, politician care a a jucat un rol în promovarea sa în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în 2006. Kovesi a avut întâlniri private cu Blaga, ca, de exemplu, la petrecerea organizată cu ocazia pensionării tatălui său Ioan Lascu, fost procuror şef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaş, în primăvara anului 2010, la restaurantul celui mai luxos hotel din Mediaş (Binder Bubi). Blaga şi Kovesi au stat atunci la aceeaşi masă cu sărbătoritul şi cu directorul general al Companiei Naţionale TRANSGAZ Mediaş, Florin Muntean. Vasile Blaga a ajuns în relaţii de prietenie cu tatăl lui Kovesi prin intermediul lui Florin Muntean, un prosper om de afaceri din Mediaş şi liderul local al PDL, ales deputat democrat liberal în 2004 şi devenit ulterior director general al TRANSGAZ. Blaga l-a prezentat pe Muntean drept "cel mai bun prieten din armată şi din facultate" şi, conform declaraţiei sale de avere, a beneficiat din partea sorei acestuia (Doina Stoia) şi a unui partener de afaceri (Valer Crişan) de un împrumut total de 1 100 000 lei (600 000 lei respectiv 500 000 lei), fără dobândă, cu termen de scadenţă de 10 ani. Blaga a primit acest împrumut substanţial în 2007, la câteva luni după numirea lui Kovesi în funcţia de procuror general al României. Dovedirea provenienţei banilor este foarte dificilă pentru cei doi creditori generoşi, întrucât aceştia aveau surse de venit şi averi modeste, în condiţiile în care beneficiau doar de salarii de la societăţile comerciale la care erau angajaţi şi deţineau doar un aparatament la bloc (Stoia) respectiv o casă naţionalizată (Crişan). Poate că actuala şefă a DNA va dispune acum efectuarea de cercetări asupra provenienţei şi destinaţiei acestui împrumut dubios. Prieten şi cu Blaga şi cu tatăl lui Kovesi, Florin Muntean este cel care, în calitate de director general al TRANSGAZ, l-a promovat pe fratele său Sergiu Lascu într-o funcţie de director adjunct la această companie bănoasă.

Până luna trecută Vasile Blaga nu a avut, timp de un deceniu, probleme cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi cu DNA, în pofida afacerilor veroase în care a fost implicat şi a legăturilor sale strânse cu afacerişti dubioşi, unii apropiaţi de lumea interlopă. Posibil ca inculparea şi punerea sa sub control judiciar pentru fapte de corupţie de către Serviciul Teritorial Ploieşti al DNA să se datoreze zelului vreunui procuror rebel şi curajos. Dosarul privind fraudele şi abuzurile crase de la TRANSGAZ, sesizate de Corpul de control al primului ministru Victor Ponta, dosar care-l priveşte îndeosebi pe fostul director general Florin Muntean, dar şi pe fratele său Sergiu Lascu, zace însă în nelucrare la DNA, aşteptând probabil prescripţia răspunderii penale.

• Generalul Oprea a fost cândva o gazdă bună

Laura Codruţa Kovesi a avut însă întâlniri private şi cu Gabriel Oprea, fost vicepreşedinte al PSD şi stâlp al guvernării Adrian Năstase, apoi preşedinte al UNPR şi stâlp al guvernării Emil Boc, care, sub acoperirea interesului national, a deţinut portofoliile Apărării Naţionale şi Afacerilor Interne în guvernele Boc şi Ponta. De exemplu, conform unor dezvăluiri recente ale fostului preşedinte Traian Băsescu, împreună cu şefii SRI, George Maior şi Florian Coldea, dar şi cu alte persoane, procurorul general Laura Codruţa Kovesi a petrecut seara zilei de 6 decembrie 2009, când a avut loc al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, la locuinţa generalului Oprea, care se afla în perioada respectivă în conducerea naţională a PSD, cu rang de vicepreşedinte. Ceea ce înseamnă că Laura Codruţa Kovesi şi companionii săi au dat crezare exit-poll-urilor care l-au anunţat câştigător pe candidatul PSD, Mircea Geoană, şi au căutat o cale să-şi ofere serviciile acestuia, pentru a rămâne în funcţii, trădându-l astfel pe creatorul şi binefăcătorul lor politic, preşedintele Traian Băsescu. După ce a doua zi, în urma numărării definitive a voturilor, s-a stabilit că a câştigat Băsescu, Kovesi şi companionii nu s-au sfiit să-i adreseze acestuia felicitări şi să-l asigure de loialitatea lor deplină. Cel mai probabil, conexiunea dinte Kovesi şi Oprea a fost făcută de directorul SRI, George Maior, care se afla în relaţii apropiate cu amândoi. Maior a fost coleg cu Oprea în PSD până în 2006, când a fost numit în fruntea SRI, iar cu Kovesi s-a intersectat o perioadă la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj Napoca.

Până cu un an în urmă, Oprea s-a bucurat de impunitate totală din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a DNA în perioada în care aceste instituţii au fost conduse de Laura Codruţa Kovesi, în pofida dezvăluirilor din presă şi a interpelărilor sau denunţurilor formulate la adresa acestuia cu privire la afaceri veroase şi abuzuri crase, inclusiv cu privire la dobândirea gradului de general şi a titlului de doctor în drept şi la activitatea sa de conducător de doctorat la Academia Naţională de Poliţie şi la Academia Naţională de Informaţii. De exemplu, în urma unor declaraţii politice şi interpelări parlamentare, în data de 8 decembrie 2010 am înregistrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un denunţ penal împotriva generalului Gabriel Oprea, care era în perioada respectivă ministrul Apărării Naţionale în guvenul Boc, prin care am solicitat cercetarea acestuia sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu şi trafic de influenţă. În esenţă, prin acest denunţ i-am imputat ministrului Oprea folosirea în interes politic propriu a avioanelor, elicopterelor şi autovehiculelor Ministerului Apărării Naţionale şi favorizarea unui primar PSD din judeţul Satu Mare, prin iniţierea unei hotărâri de guvern privind atribuirea în administrare a unei foste unităţi militare şi prin intervenţii în vederea declarării ca eligibil a unui proiect de infrastructură cu finanţare europeană, în scopul racolării acestuia la UNPR, formaţiune politică pe care o conducea. A fost constituit dosarul penal nr. 1307/P/2010, care a fost soluţionat în timp record de către un subaltern al procurorului general Laura Codruţa Kovesi, cu soluţie de neîncepere a urmăririi penale, fără să fie efectuat vreun act de cercetare în cauză. Nici măcar subsemnatul nu am fost audiat în calitate de denunţător, cum ar fi fost legal şi uzual, pentru a oferi detalii de fapt şi pentru a indica probe. Soluţia de neîncepere a urmăririi penale a fost emisă în data de 21 ianuarie 2011, respectiv după o lună şi jumătate de la înregistrarea denunţului, dar nu mi-a fost comunicată legal până astăzi, deşi au trecut aproape şase ani.

În urma unei interpelări adresate ministrului justiţiei în acest an, prin care am solicitat să mi se comunice soluţia emisă în dosarul susmenţionat şi motivele necomunicării acesteia, mi s-a răspuns că soluţia mi-a fost comunicată în data de 25 ianuarie 2011 la Senatul României, dar am refuzat primirea acesteia, fapt care nu este adevărat. În acest sens arăt că, pe de o parte, în luna ianuarie a fiecărui an Senatul, ca şi Camera Deputaţilor, se află în vacanţă parlamentară şi nu mă aflam la serviciu, iar, pe de altă parte, în denunţ am consemnat, ca domiciliu ales, adresa biroului meu parlamentar din Satu Mare, deci soluţia ar fi trebuit să mi se comunice la această adresă, fapt care nu s-a întâmplat. Mai mult, din răspunsul primit rezultă că soluţia de neîncepere a urmăririi penale în cauză a fost emisă doar referior la infracţiunea de abuz în serviciu, fiind omisă pronunţarea unei soluţii cu privire la infracţiunea de trafic de influenţă, care a fost trecută sub tăcere. Atunci, fiindcă avea interes să fie susţinută pe cale politică şi pe alte căi oculte de către Gabriel Oprea, Laura Codruţa Kovesi n-a fost atât de intransigentă precum a devenit în ultimul an faţă de fostul său amic (inclusiv de whisky), după ce acesta a căzut în dizgraţia actualei puteri.

• Relaţie cu năbădăi cu ex-premierul Victor Ponta

Laura Coduţa Kovesi a avut mai multe întâlniri private şi cu Victor Ponta, în perioada în care a deţinut funcţiile de preşedinte al PSD şi de prim-ministru al Guvernului României, potrivit declaraţiilor acestuia şi ale deputatului Sebastian Ghiţă. Prima lor întâlnire a avut loc în anul 2011, când Ponta era doar preşedinte al PSD, într-o podgorie deţinută de Ghiţă, care avea atunci doar statut de om de afaceri. Conexiunea dintre Ponta şi Kovesi a fost realizată se pare de amicul comun Sebastian Ghiţă, dar foarte probabil că a avut un rol şi fostul director al SRI George Maior, care era naşul de căsătorie a lui Ponta şi se afla în relaţii amicale cu Kovesi. La unele dintre aceste întâlniri a participat şi Elena Udrea şi s-au purtat discuţii cu privire la numirea lui Kovesi la funcţia de procuror şef al DNA. Ghiţă, Maior şi Udrea l-au convins se pare pe Ponta să o propună pe Kovesi procuror şef al DNA în aprilie 2013, când era premier şi deţinea interimar şi portofoliul justiţiei. Cert este că Kovesi a fost promovată în fruntea DNA în urma unor înţelegeri oculte cu iz dâmboviţean, nu printr-o procedură transparentă bazată pe selecţie şi concurenţă, cum a recomandat Comisia Europeană de la Bruxelles.

În calitate de senator PSD şi de preşedinte al Organizaţiei judeţene Satu Mare a PSD, care îmi conferea statutul de membru al Comitetului Executiv Naţional al PSD, am constatat personal că Victor Ponta a început să-şi schimbe atitudinea faţă de Laura Codruţa Kovesi începând din anul 2012, după ce anterior fusese un critic fervent şi vehement al acesteia. Dacă până atunci a agreat şi chiar m-a felicitat pentru declaraţiile mele politice care-i vizau pe principalii ciraci ai preşedintelui Băsescu, îndeosebi pe procurorul general Laura Codruţa Kovesi şi primul adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea, începând din primăvara anului 2012 am sesizat o răceală din partea lui Victor Ponta, după ce am făcut declaraţii mai ample şi mai documentate la adresa celor doi. La un moment dat chiar mi-a transmis printr-un intermediar că intenţonează să mă schimbe din funcţia de preşedinte al PSD Satu Mare, mesaj în urma căruia i-am transmis că sunt întru totul de acord să scap de această corvoadă, dar nu a făcut niciun demers personal în acest sens, probabil pentru că urmau alegerile locale şi paralamentare. În ultima decadă a lunii martie 2013, mai exact în 25 martie, Victor Ponta m-a invitat la cabinetul său din sediul central al PSD şi mi s-a plâns că ambasada americană de la Bucureşti îi reproşează declaraţiile mele politice la adresa lui Kovesi şi Coldea. Am încheiat discuţia convenind să renunţ la funcţia de preşedinte al PSD Satu Mare, pentru a putea face orice declaraţii politice în calitate de senator şi a nu mai agrena conducerea naţională a partidului, lucru cu care a fost de acord, cel puţin atunci. În prima decadă a lunii aprilie 2013, mai exact în data de 5 aprilie, Victor Ponta l-a trimis la Satu Mare pe vicepremierul şi secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, care preluase între timp conducerea interimară a Organizaţiei judeţene a PSD, pentru a avea o nouă discuţie şi a aplana orice posibil conflict. Cu această ocazie, întrucât între timp Victor Ponta o propusese pe Laura Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror şef al DNA, l-am întrebat pe Dragnea de ce a propus-o Ponta în această funcţie, în condiţiile în care marea majoritate a liderilor PSD nu agreau o astfel de numire şi inclusiv acesta nu o agrease anterior. Dragnea a căutat să mă liniştească spunându-mi că Ponta s-a înţeles cu ambasada americană în acest sens şi că Laura Codruţa Kovesi a promis că, dacă va fi numită procuror şef al DNA, se va ocupa cu prioritate de Traian Băsescu şi PDL. Şi atunci şi ulterior am avut impresia că rolul ambasadei americane a fost exagerat dacă nu chiar inventat şi că în realitate Victor Ponta a răspuns la comenzile şefilor SRI, George Maior şi Florian Coldea, care l-au păcălit făcând jocurile preşedintelui Băsescu. Cert este că, sub conducerea lui Kovesi, DNA i-a instrumentat primele dosare penale lui Ponta nu lui Băsescu.

• Impunitate totală pentru prietenii de la Cluj

Un alt politician important cu care a avut întâlniri private Laura Codruţa Kovesi a fost Ioan Rus, cunoscut drept liderul Grupului PSD de la Cluj, care a deţinut funcţiile de ministru de interne în guvernele Adrian Năstase şi Victor Ponta, precum şi funcţia de ministru al transporturilor în Guvernul Ponta. Într-o discuţie pe care am avut-o cu tatăl generalului Florian Coldea în luna ianuarie 2011, în localitatea Târnova judeţul Arad, acesta mi-a relatat că fiul său a venit acasă la tăierea porcului de Crăciun împreună cu mai mulţi invitaţi, printre care s-au aflat directorul SRI George Maior, Ioan Rus şi Laura Codruţa Kovesi. Cel mai probabil, conexiunea dintre Ioan Rus şi Laura Codruţa Kovesi a fost realizată de George Maior, căruia Rus i-a fost naş de căsătorie. Cert este că până în prezent Ioan Rus a beneficiat de impunitate totală din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi DNA toată perioada în care aceste instituţii au fost conduse de Kovesi. Se vehiculează că la structura centrală a DNA s-a aşezat praful pe un dosar care are ca obiect o afacere în care a fost implicat Ioan Rus în perioada în care a deţinut funcţia de prefect al judeţului Cluj. Pe de altă parte, la adresa lui Ioan Rus nu au fost efectuate cercetări cu privire la contractele EADS şi BECHTEL, care au fost negociate în perioada în care a fost ministru de interne în guvernul Năstase şi în care au fost implicate firme controlate prin interpuşi. De asemenea, DNA nu a extins cercetările şi asupra lui Ioan Rus în dosarul în care au fost arestaţi şi trimişi în judecată fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horia Uioreanu, şi partenerul de afaceri al lui Rus, Ioan Bene, patronul SC Napoca Construcţii SRL.

Un alt politician important care s-a bucurat de impunitate din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a DNA, sub conducerea Laurei Codruţa Kovesi, a fost colegul său de facultate Emil Boc, fost preşedinte al PDL în perioada 2005-2012 şi prim-ministru al Guvernului României în perioada 2008-2012, actualmente primar al municipiului Cluj Napoca. Emil Boc nu a beneficiat de atenţia DNA referitor la acuzaţiile pe care i le-a adus fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, arestat, inculpat şi condamnat definitiv în dosarul Microsoft, care a declarat şi a denunţat că, în perioada derulării acestui contract, i-ar fi înmânat lunar fostului premier suma de 300 000 de euro "la negru". Boc n-a fost deranjat nici în dosarele instrumentate de Serviciul Teritorial Cluj al DNA cu privire la lucrarea de modernizare a drumului judeţean Răchiţele-Prislop-Ic Ponor, care trece prin comuna sa natală, sau cu privire la finanţarea stadionului Cluj Arena. Boc n-a fost deranjat nici pentru favorizarea, în calitate de prim-ministru, a unor firme sau persoane apropiate din Cluj Napoca în afaceri derulate cu societăţile naţionale Electrica, Electrica Serv sau Transelectrica şi nici pentru favorizarea, în calitate de primar, a unor firme care au derulat afaceri en-gros cu Primăria municipiului Cluj Napoca, având ca obiect asfaltarea sau repararea de străzi, ca Kiatt Group (firma apropiată de Traian Băsescu, în perioada în care a fost primar general al Capitalei), MBS Group (firmă apropiată de Vasile Blaga apoi de Elena Udrea, în perioada în care au fost miniştri ai Dezvoltării Regionale) sau Diferit (firmă apropiată de deputatul de Bistriţa-Năsăud, Ioan Oltean) sau livrare de carburanţi, ca Oscar Downstream (firmă apropiată de fostul preşedinte al ANAF, Sorin Blejnar, condamnat în acest an la o pedeapsă de cinci ani închisoare cu executare pentru implicare în afaceri cu carburanţi).

După cum se poate vedea din cele prezentate, pe tot parcursul carierei sale, cu o viclenie specifică, Laura Codruţa Kovesi a ştiut să găsească înalte şi solide proptele politice pentru a-şi asigura promovarea sau menţinerea în funcţiile pe care le-a deţinut. Şi atunci, cum rămâne cu evitarea şi detestarea politicienilor cu care se îmbăţoşează astăzi aceasta Albă ca Zăpada închipuită?