DECLARAŢII ALEGERI SUA/ADRIAN NĂSTASE: "Politica americană din ţara noastră nu trebuie condusă de personaje gen Mark Gitenstein"

Alegerile din Statele Unite arată o nemulţumire profundă în societatea americană şi o dorinţă de schimbare, nu doar o atitudine negativă faţă de un candidat, a declarat, ieri, fostul premier Adrian Năstase, citat de Agerpres.

El a subliniat că relaţiile cu SUA rămân deosebit de importante, dar autorităţile de la Bucureşti nu trebuie să mai permită ca politica americană din ţara noastră să fie condusă "de personaje gen Mark Gitenstein, care au încercat să se poziţioneze ca un fel de guvernatori pentru România".

Fostul premier a spus: "Alegerile din SUA au dat un câştig pe toată linia republicanilor. Nu e vorba doar de reprezentantul republican, de Donald Trump, e vorba şi de alegerile pentru Congres. Acest ansamblu de voturi ne arată o nemulţumire profundă în societatea americană şi o dorinţă de schimbare, deci nu doar o atitudine negativă faţă de un candidat sau altul. Este vorba de o dorinţă foarte puternică pentru o schimbare de politică internă şi, implicit, şi de abordare a problemelor internaţionale. Nu cred că mesajele radicale pe care le-a dat Donald Trump în campania electorală vor fi la fel de tăioase în perioada următoare. Probabil că el va fi într-o anumită măsură preluat sub un control firesc al establishment-ului împotriva căruia a luptat, dar care are ramificaţii mari la Washington, mai ales pe zone de politică externă, multe dintre liniile tradiţionale de acţiune externă americane vor fi păstrate".

El a subliniat importanţa relaţiilor România - SUA, în contextul unei reaşezări generale a relaţiilor bilaterale americano-europene: "Este evident că relaţia bilaterală româno-americană va fi importantă pentru noi şi sperăm că va fi importantă şi pentru SUA, deşi este clar că va exista o perioadă de redefiniri de priorităţi în ceea ce priveşte legăturile SUA cu Europa, cu Rusia, cu China, cu Orientul Mijlociu. Este evident că se va schimba echipa care practic a coordonat legăturile cu România. Vor dispărea Joe Biden, Victoria Nuland şi multe dintre temele redundante pe care le-am avut în toţi aceşti ani - democraţia, drepturile omului, statul de drept - o mantră pe care au folosit-o foarte des democraţii în diverse ţări pentru a fezanda clasa politică din ţările respective, mă refer inclusiv la Ucraina, toate acestea vor fi înlocuite de o abordare mult mai pragmatică. Depinde, sigur, şi de capacitatea noastră de a nu lăsa ca politica americană în România să fie condusă de către persoane de tipul lui Mark Gitenstein care, în mod evident, au încercat să se poziţioneze ca un fel de guvernatori pentru România. Lucrurile acestea trebuie să se schimbe şi sunt convins că, în măsura în care vom şti să discutăm cu demnitate, vom putea să stabilim cu noile autorităţi americane o legătură funcţională, loială şi de interes comun".

Fostul şef al Executivului a punctat şi momentul intrării României în NATO, în perioada în care el era premier, după eşecul din 1997, de la Madrid: "Chiar dacă, cu o anumită întârziere, care ne-a costat din punctul de vedere al percepţiei de garantare a investiţiilor străine - eşecul din 1997 de la Madrid, când România nu a fost acceptată în NATO - intrarea noastră în NATO s-a produs în 2003, 2004, ceea ce ne-a permis, în mod evident, să avem o umbrelă de securitate şi să nu mai fim consideraţi o zonă tampon între Est şi Vest. Poate că intrarea în NATO a fost la momentul respectiv chiar mai importantă decât negocierile cu Uniunea Europeană, pentru că, în mod clar, acela a fost momentul în care România a trecut din Est în Vest, din zona de influenţă cel puţin geografică estică în zona considerată occidentală din punctul de vedere al alianţelor şi instituţiilor de integrare".