DELOITTE A LANSAT UN STUDIU LA CEREREA ARB Băncile din 22 de state UE îşi deduc integral pierderile din vânzarea neperformantelor

• Dan Bădin: "Modificarea regulilor fiscale din legislaţia românească începând din 2018 va avea ca efect majorarea costurilor fiscale în cazul cesionării creanţelor

• Legislaţia nostră s-a modificat anul trecut, după ce fostul ministru al Finanţelor a spus că băncile se folosesc de reglementările fiscale pentru a nu-şi plăti impozitul pe profit

Băncile din 22 de state membre acordă deductibilitate integrală la calculul impozitului pe profit pentru pierderile înregistrate în urma vânzării de creanţe rezultate din credite neperformante, arată un studiu întocmit de Deloitte România, la solicitarea Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Lucrarea analizează tratamentul fiscal privind vânzarea creanţelor şi recuperarea pierderilor fiscale de către instituţiile de credit. Studiul mai arată că trei state membre UE, respectiv Cehia, Slovacia şi Polonia, impun anumite limitări, dar acordă şi posibilitatea deducerii integrale în anumite condiţii, Grecia acordă deductibilitate integrală, dar ulterioară momentului vânzării, iar Lituania - pe baza unei soluţii fiscale anticipate sau opinii ale autorităţilor fiscale.

Dan Bădin, partener Coordonator Servicii Fiscale şi Juridice Deloitte România, menţionează: "Analizând comparativ regulile fiscale aplicate de fiecare stat membru UE în cazul vânzărilor de creanţe, studiul arată că majoritatea ţărilor acordă deductibilitate integrală pentru pierderi. Anumite state impun limitări, iar în anumite condiţii dau şi posibilitatea deductibilităţii integrale. Modificarea regulilor fiscale din legislaţia românească începând din 2018 va avea ca efect majorarea costurilor fiscale în cazul cesionării creanţelor. În anumite situaţii, costurile vor depăşi preţul de vânzare şi vor pune tranzacţiile sub semnul întrebării".

La noi, regimul fiscal al deductibilităţii creanţelor înstrăinate a fost modificat de la 1 ianuarie 2018, iniţial prin OG 25/2017 şi, ulterior, prin legea 72/2018 de aprobare a acestei ordonanţe, publicată pe 23 martie 2018.

Conform legii, deductibilitatea este plafonată la 30% din valoarea pierderii nete care reprezintă diferenţa dintre preţul de vânzare şi valoarea creanţei vândute. Instituţiile financiare vor datora impozitul asupra a 70% din diferenţa dintre preţul de vânzare şi valoarea creanţelor scoase din conturile bilanţiere şi înstrăinate, conform Deloitte. În cazul specific al tranzacţiilor cu creanţe neperformante scoase în afara bilanţului, instituţiile financiare datorează impozitul asupra sumei pe care o încasează de la cumpărător şi asupra a 70% din diferenţa dintre valoarea creanţei vândute şi preţul de vânzare al acesteia.

Nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă prin care au fost aduse modificările de mai sus menţionează: "Având în vedere amploarea fenomenului de cesionare a creanţelor, în special a celor din domeniul bancar, precum şi faptul că acestea sunt înstrăinate pentru sume infime raportate la valoarea creanţelor/împrumuturilor, valoare considerată cheltuială deductibilă la calculul impozitului pe profit, în vederea diminuării impactului fiscal asupra bazei de impozitare, se impune limitarea deducerii acestor cheltuieli în limita unui plafon de 30% din valoarea creanţelor înstrăinate la care se adaugă valoarea venitului realizat din înstrăinarea acestora".

Modificările fiscale au avut loc în contextul în care Ionuţ Mişa, fost ministru al Finanţelor, a spus, anul trecut, în mai multe ocazii, că 27 de bănci nu au plătit niciun impozit pe profit în perioada 2011-2016, pierderea totalizând 9,8 miliarde lei. "Este vorba de tot felul de operaţiuni aşa numite de «optimizare fiscală». Am iniţiat noi controale la bănci şi vom extinde aceste controale, pentru că sunt bani mulţi de adus la buget", a adăugat domnia sa.

În vara anului trecut, Ziarul BURSA a intrat în posesia unui document care ilustra situaţia fiscală a unui număr de 46 de bănci, în perioada 2011-2016.

Întrucât tabelul (de aproape cinci pagini, dintre care trei sunt ocupate cu cifra zero la coloana ce reflectă impozitul anual pe profit), conţine o serie de date care ne-au contrariat, arătând pierderi la anumite bănci în anii în care acestea au raportat profit, am încercat să comparăm respectivele informaţii cu cele care apar pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, dar cifrele erau diferit. Am cerut ajutorul experţilor din domeniu, care ne-au explicat că ceea ce raportează băncile către BNR şi MFP sunt rezultatele contabile, iar ceea ce apare în documentul deţinut de noi reprezintă rezultatele fiscale, obţinute după reportarea şi deducerea pierderilor din anii precedenţi.

Băncile se folosesc de prevederile legislative speciale şi dedicate sectorului bancar, ca să nu plătească impozitul pe profit, subliniau, anul trecut, surse din piaţă, explicând că este vorba despre deductibilitatea nelimitată a cheltuielilor cu vânzarea de credite neperformante (NPL). Sursele noastre ne-au exemplificat: "Să spunem că o bancă a realizat un profit de 100 de milioane de euro şi a vândut un pachet de NPL de 200 de milioane de euro. În general, banca vinde portofoliile de neperformante cu 5-7% din valoarea lor nominală, dar, potrivit unui studiu, media pe sistem este de 11%. Aşadar, la NPL vândute de 200 de milioane de euro, banca încasează 22 de milioane de euro, înregistrând o pierdere de 178 de milioane de euro. Această pierdere este integral deductibilă, conform legislaţiei în vigoare. Deci, respectiva instituţie încheie exerciţiul financiar cu o pierdere de 78 de milioane de euro, după ce cheltuiala cu vânzarea portofoliului de neperformante este scăzută din profit. Problema este că pierderile se reportează pe următorii ani fiscali, de la an la an, până când banca ajunge la zero, acesta fiind un fenomen ciclic. Astfel, o bancă ce declară profit într-un an, în realitate nu plăteşte niciun impozit, pentru că profitul raportat se compensează cu pierderile din anul anterior".

Sursele citate subliniază că acesta este un artificiu folosit de bănci ca să nu-şi plătească impozite la stat.