În ciuda unui context economic dificil, piaţa cardurilor bancare a avut o evoluţie pozitivă în 2009, afirmă doamna Denisa Mateescu, General Manager pentru România şi Regiunea Balcanilor, "MasterCard" Europe.
Cele mai recente date ale Băncii Naţionale a României (BNR) arată că numărul de carduri active aflate în circulaţie era de peste 11 milioane la sfârşitul lui 2009. De asemenea, populaţia activă a României deţine, în medie, aproximativ 1,2 - 1,5 carduri de persoană, potrivit unui studiu comandat de "MasterCard" anul trecut.
"Dacă ne gândim că înainte de 1995 nu exista niciun card emis în România, cifrele arată cât de mult a evoluat piaţa din ţara noastră", afirmă doamna Mateescu, susţinând că la noi în ţară mai este, însă, loc de creştere a numărului de utilizatori de carduri.
La sfârşitul lui 2009, datele BNR arată că numărul de tranzacţii de plată cu cardurile de debit ajunsese la 16,3 milioane, de la 14,33 milioane în primul trimestru din 2009, iar numărul tranzacţiilor de plată cu carduri de credit a crescut la 4,22 milioane, de la 4,03 milioane în primul trimestru al anului trecut.
În ceea ce priveşte retragerile de numerar de la ATM-uri, s-a menţinut şi aici o tendinţă crescătoare. "Comparativ cu trimestrul I din 2009, numărul de tranzacţii de retragere de numerar a crescut de la 51,39 de milioane, la 52,26 de milioane la sfâr-şitul lui 2009. Pe lângă plăţile la POS, un alt indiciu de emancipare a consumatorilor români este şi dezvoltarea plăţilor online. Datele procesatorului de plăţi electronice < GeCad ePayment > arată că, în anul 2009, piaţa de comerţ electronic cu plata online prin card a crescut cu 75%, la 92,8 milioane de euro, iar pentru anul 2010 se estimează o creştere de aproximativ 30%", ne-a mai spus reprezentanta "MasterCard".
• Românii nu mai sunt atât de reticenţi în utilizarea cardului pentru plăţi pe Internet
Legat de evoluţia comportamentului consumatorilor faţă de carduri, la început, una dintre reticenţele aces-tora era să utilizeze cardul pentru plăţi pe Internet.
"În 2009, creşterea peste aşteptări a segmentului de "e-commerce" cu plata prin card ne arată că românii au depăşit, în mare parte, această temere", este de părere Denisa Mateescu. Potrivit domniei sale, în cei 15 ani de când există carduri pe piaţa din România, evoluţia acesteia a fost semnificativă: "La început, marea majoritate a românilor deţinători de carduri nu făcea altceva decât să-şi retragă banii de la bancomat. Acum, mulţi dintre ei ştiu cum să folosească un card astfel încât să profite de avantajele pe care le oferă acest instrument de plată". Din studiul comandat anul trecut de "MasterCard" reiese faptul că principalele motive pentru care românii apelează la carduri sunt flexibilitatea acestora, faptul că oferă acces rapid la fonduri, precum şi posibilitatea de a ţine sub control cheltuielile.
• Există diferenţe faţă de ţările dezvoltate, în ceea ce priveşte obiceiurile consumatorilor
Potrivit Denisei Mateescu, piaţa locală de carduri bancare a făcut paşi mari într-un timp scurt: "Diversificarea ofertelor şi segmentarea categoriilor de clienţi cărora li se adresează instituţiile financiare spun multe despre evoluţia pieţei în această perioadă. Acum 15 ani, băncile aveau acelaşi produs pentru orice client, cel mai comun fiind cardul de salarii. În anul 2010, avem posibilitatea să facem plăţi "contactless", să deţinem carduri personalizate cu fotografii, produse specializate pentru plăţi electronice sau produse premium cu beneficii suplimentare. De asemenea, dacă la început predominau cardurile cu bandă magnetică, acum, tendinţa majorităţii băncilor este să migreze portofoliul la tehnologia cu cip, care oferă mai multă siguranţă împotriva fraudelor".
Domnia sa completează: "La nivel de tehnologie, România a adoptat ultimele inovaţii, la fel ca ţările dezvoltate, dar în ceea ce priveşte obiceiurile consumatorilor mai există diferenţe. De asemenea, la noi nu este foarte răspândit obiceiul de a plăti cu cardul pentru cumpărăturile de zi cu zi. Tendinţa românilor este să facă plăţi cu cardul mai degrabă pentru bunuri de folosinţă îndelungată, aşa cum a reieşit din studiul comandat de "MasterCard", anul trecut. Acelaşi studiu a arătat că răspândirea cardurilor este la noi de aproximativ 0,5-0,6 carduri pe cap de locuitor, în timp ce în Marea Britanie sau în ţările nordice există 2,5-2,6 de carduri pe cap de locuitor".
• Plata cu cardul în afara ţării, obişnuinţă pentru cei care călătoresc frecvent
"Obişnuinţa plăţilor cu cardul în afara ţării o au, mai ales, cei care călătoresc frecvent, sunt foarte ocupaţi şi, implicit, conştienţi de valoarea timpului lor", afirmă Denisa Mateescu, adăugând: "Prin urmare, aceştia apreciază rapiditatea şi confortul oferite de plăţile cu cardul, deoarece nu mai sunt nevoiţi să schimbe lei în euro sau în altă monedă locală. În plus, nu mai trebuie să aibă în permanenţă grija banilor din portofel". Potrivit domniei sale, unii români sunt încă reticenţi la plăţile cu cardul în afara ţării, mai ales pentru că nu sunt suficient de bine informaţi: "Persistă prejudecata că nu sunt acceptate decât carduri emise în euro. Am observat că, în special cardurile de debit, sunt subestimate, atunci când este vorba de plăţi cu cardul în afara ţării. Mulţi posesori nu ştiu că pot face plăţi fără probleme, atât în ţările din zona Uniunii Europene, cât şi din afara acesteia, cu un card de debit emis în lei. Suntem conştienţi că mentalităţile şi percepţiile eronate nu se schimbă peste noapte, însă, în timp, aceste prejudecăţi vor dispărea".
• Campanie de educaţie financiară
"MasterCard" a lansat, în luna noiembrie a anului trecut, campania "EduCard", creată pentru a oferi educaţie financiară atât utilizatorilor de carduri, cât şi celor interesaţi să afle mai multe despre finanţele personale şi să-şi îmbunătăţească modul în care îşi administrează banii. "Într-adevăr, este nevoie de eforturi pentru ca decalajele dintre dezvoltarea accelerată a pieţei şi gradul de informare a consumatorilor să fie compensate. În plus, este un proces care necesită timp. Urmărim ca, prin intermediul programului "EduCard", să-i determinăm pe români ca, atunci când doresc să achiziţioneze un produs bancar sau să economisească, să se informeze în legătură cu opţiunile disponibile şi să facă o alegere documentată. Cu alte cuvinte, scopul acestui program este ca el să ducă la crearea unei baze de date de utilitate publică, la care să contribuim nu numai noi, ci şi instituţiile financiare partenere, iar rezultatele sale se vor vedea în timp", a conchis Denisa Mateescu.