DEPARTAMENTUL DE STAT AL SUA, ÎNTR-UN RAPORT PENTRU ANUL 2018: "Guvernul României a respectat parţial drepturile omului şi libertatea presei"

Puterea politică de la Bucureşti este ţinta criticilor în raportul pentru anul 2018 întocmit de Biroul pentru democraţie, drepturile omului şi muncă din cadrul Departamentului de Stat al SUA.

Documentul analizează, pe mai multe domenii, respectarea drepturilor omului, libertăţii de exprimare, libertăţii de întrunire, libertăţii presei, precum şi gradul de corupţie existent în ţara noastră.

În privinţa respectării democraţiei, a libertăţii de exprimare şi a drepturilor omului, majoritatea criticilor formulate în raportul departamentului american de stat se referă la evenimentele din 10 august 2018 din Piaţa Victoriei.

Oficialii americani susţin că, deşi "Constituţia prevede libertatea de întrunire paşnică, guvernul a respectat-o parţial". Departamentul de stat consideră că întrunirile paşnice ale cetăţenilor nu trebuie condiţionate de obţinerea prealabilă a unei autorizaţii, chiar dacă magis-traţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis în 15 octombrie că întâlnirile publice, inclusiv protestele, trebuie declarate în prealabil atunci când vor avea loc în pieţe, spaţii publice sau în vecinătatea instituţiilor "de interes public sau privat".

Departamentul de Stat a reţinut în raport şi punctul de vedere al asociaţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale care susţin că introducerea condiţiei obţinerii unei astfel de autorizaţii ar putea da naştere unor abuzuri din partea unor funcţionari publici care ar refuza ilegal solicitările organizaţiilor civice ce doresc să protes-teze împotriva puterii politice.

În privinţa evenimentelor din 10 august 2018 din Piaţa Victoriei, în raportul Departamentului de Stat se arată că jandarmii au folosit gaze lacrimogene şi tunuri de apă împotriva protestatarilor paşnici, dintre care unii erau copii sau vârstnici, care nu reprezentau o ameninţare pentru forţele de ordine. Oficialii americani susţin că intervenţia jandarmilor a fost disproporţionată în raport de acţiunile majorităţii protestatarilor.

Departamentul de Stat este nemulţumit şi de modul în care puterea politică de la Bucureşti înţelege libertatea presei. În raport sunt condamnate agresiunile la care au fost supuşi, de către jandarmi, reprezentanţii mass-media ce relatau evenimentele din Piaţa Victoriei, oficialii americani nefiind de acord cu atacurile fizice, verbale şi cu gaze lacrimogene cărora le-au căzut victime 15 jurnalişti.

Raportul condamnă şi modul în care Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a intervenit peste ancheta derulată de Rise Project cu privire la dosarul Tel Drum. Funcţionarii publici i-au ameninţat, în 8 octombrie 2018, pe jurnaliştii de la Rise Project că, dacă nu vor dezvălui sursele informaţiilor pe care le-au utilizat pentru articolele publicate, vor fi amendaţi cu 20 de milioane de euro.

Faţă de cele de mai sus, Departamentul de Stat consideră că, deşi Constituţia prevede libertatea de exprimare, inclusiv pentru presă, guvernul de la Bucureşti a respectat parţial acest drept. Mai mult americanii acuză o politizare excesivă a unei părţi din mass-media din ţara noastră prin mecanisme de finanţare corupte şi politici editoriale subordonate intereselor proprietarului.

În raport se arată: "În timp ce mass-media independentă era activă şi exprima o mare varietate de opinii fără restricţii clare, numeroase instituţii media la nivel naţional şi local controlate indirect de politicieni din arcul puterii au redat în ştiri şi editoriale opiniile proprietarilor, au criticat adversarii politici şi alte organizaţii de media. (...) Mass-media pro-guvernamentală a jucat un rol cheie în răspândirea dezinformării în timpul demonstraţiilor din 10 august".

Referitor la dezinformare, oficialii americani mai arată că, deşi reprezentanţii PSD au susţinut că protestele din 10 august au fost sponsorizate din străinătate şi au avut scopul de a fi o lovitură de stat, niciunul dintre ei nu a prezentat dovezi care să susţină aceste afirmaţii.

Departamentul de Stat acuză şi două instituţii ale statului: Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) şi Consiliul pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Conform raportului, CNA şi CNCD au evitat să sancţioneze comportamentul neprofesional şi neetic al mass-mediei controlate de oamenii de afaceri şi politicienii apropiaţi de partidul de guvernământ, dar au sancţionat jurnaliştii care au criticat Guvernul.

În privinţa corupţiei, oficialii americani sus-ţin că aceasta este larg răspândită în achiziţiile publice din ţara noastră. În raport se arată: "Mita a fost generalizată în sectorul public, în special în domeniul sănătăţii. Autorităţile au fost lente în aplicarea sancţiunilor, iar oganele de control au fost în general inactive. În pofida accentului pus pe prevenire în ultima Strategie Naţională Anticorupţie, autorităţile publice şi guvernul nu au întreprins acţiuni semnificative în acest domeniu".

În raportul Departamentului de Stat mai este criticat şi Avocatul Poporului din cauza faptului că, deşi este singura instituţie care poate ataca la Curtea Constituţională ordonanţele de urgenţă ale Guvernului, nu a luat nicio măsură pentru contestarea actelor normative emise toamna trecută de guvernul Dăncilă prin care au fost modificate legile justiţiei.