DEPONENŢII DIN GRECIA AU SCOS 25 DE MILIARDE DE EURO DIN BĂNCI, ÎN ACEST AN Pârvan: "Vor ţine piept autorităţile posibilelor retrageri de bani din băncile noastre?"

Soluţia raţională pe care Grecia ar trebui s-o abordeze ar fi o ieşire negociată din zona euro, ceea ce nu presupune şi retragerea din Uniunea Europeană (UE), este de părere Doru Lionăchescu, preşedintele Capital Partners.

Domnia sa consideră că Republica Elenă trebuie să aibă o monedă proprie, pe care s-o devalorizeze.

"Atâta vreme cât grecii au moneda euro, care este a Germaniei, nu pot face acest lucru (n.r. să-şi devalorizeze moneda). În urmă cu circa doi ani, studiile arătau că Grecia ar avea nevoie de o devalorizare cu circa 80%, pentru a ajunge la acelaşi nivel de competitivitate cu media UE. Grecii au o problemă de competitivitate şi nu au făcut aproape nimic ca să-şi crească nivelul acestui indicator.

Evident că, dacă vor ieşi din zona euro, efectul imediat va fi reducerea drastică a nivelului de trai. Dacă mâine drahma se prăbuşeşte, se vor corecta dezechilibrele dintre Grecia şi ţările dezvoltate şi, pe termen lung, şi-ar putea recăpăta competitivitatea.

Dacă Grecia nu se va retrage singură din zona euro, piaţa o va forţa să facă acest lucru, întrucât dezechilibrele nu pot rezista pe termen lung. Piaţa sancţionează întotdeauna aceste aspecte".

Asistăm la o scenetă fără sfârşit, cu aspecte de butaforie, iar agonia din Grecia nu ajută la nimic".

Doru Lionăchescu opinează că situaţia din Grecia evidenţiază cât de fragilă este democraţia la populism.

Zilele trecute, premierul elen Alexis Tsipras a trimis o scrisoare cancelarului Germaniei Angela Merkel în care avertizează că executivul său va fi obligat să aleagă între achitarea împrumuturilor, în special către FMI, sau continuarea cheltuielilor sociale.

Referitor la această scrisoare, Doru Lionăchescu opinează că gestul premierului grec reprezintă "doar o nouă etapă într-o butaforie pe care o face Guvernul Syrizei".

Analistul economic consideră: "Tsipras are două variante pe care le-a prezentat nemţilor, spunându-le: «ori vă dau vouă banii, ori plătesc salarii şi pensii». Acest ton pe care-l abordează este o tactică de negociere. Grecii mizează foarte mult pe premisa psihologică, pe micul şantaj".

Domnul Lionăchescu subliniază că, în mod cert, la nivel macro, Grecia nu va putea niciodată să-şi plătească datoria.

• Pârvan: "Dacă nu suntem atenţi, oamenii îşi pot retrage banii din băncile greceşti, însă acest lucru ar fi o prostie"

În Europa, în general, şi în România, în particular, niciun mic deponent nu va pierde niciun ban, este de părere Doru Lionăchescu.

În Grecia, în acest an, populaţia a retras din conturi 25 miliarde euro, numai săptămâna trecută fiind retrase 3 miliarde de euro.

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), opinează că, la noi, problema este una psihologică şi că, dacă nu suntem atenţi, se poate întâmpla ca oamenii sau firmele să-şi retragă banii din băncile cu capital elen, ceea ce "ar fi o prostie", în opinia reprezentantului AOAR.

Cristian Pârvan ne-a declarat: "În primul rând, că aceste bănci acţionează după reglementările BNR, iar deponenţii care au peste 100.000 de euro în conturi, sumă garantată, sunt foarte puţini.

Aşadar, situaţia din Grecia nu ar trebui să constituie un motiv de panică, dacă ascultăm ce ne spun instituţiile publice. Însă, dacă acestea nu-şi vor juca rolul, va trebui ca oamenii şi firmele să sancţioneze autorităţile. Întrebarea care se pune este dacă autorităţile noastre sunt pregătite să ţină piept unei asemenea situaţii".

Şi economistul Aurelian Dochia consideră că situaţia în care se află băncile din Grecia va avea o influenţă psihologică şi asupra clienţilor subsidiarelor greceşti din ţara noastră.

• Cinteză: "BNR va avea câteva priorităţi în plus, în acest an faţă de anul trecut, în contextul situaţiei din Grecia"

La începutul acestei luni, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), a afirmat că Banca noastră centrală monitorizează în continuare situaţia din Grecia, mai ales că prelungirea acordului cu patru luni nu oferă suficient timp pentru rezolvarea unor probleme care nu au fost soluţionate ani de-a rândul.

Domnul Cinteză a subliniat că posibilitatea ca băncile elene să nu mai primească finanţare de la BCE, în cazul în care nu se ajungea la un acord politic în urmă cu circa o lună, ar fi afectat şi sistemul bancar din România, ponderea acţionariatului elen în sectorul nostru bancar fiind considerabilă.

În acest context, şeful Supravegherii de la BNR a anunţat că Banca Centrală va avea câteva priorităţi în plus, în acest an faţă de anul trecut.

În acelaşi timp, domnia sa a precizat că avantajul nostru este că băncile cu capital elen de la noi sunt subsidiare, nu branch-uri, intrând sub supravegherea BNR, adăugând că subsidiarele greceşti din România au o calitate foarte bună a activelor şi o provizionare "foarte, foarte bună", toate cele patru bănci având o solvabilitate de peste 12%.

"În cazul unor posibile retrageri de depozite, sunt convins că BNR ar accepta să acţioneze ca împrumutător de ultimă instanţă", a mai spus domnul Cinteză, menţionând că băncile respective au titluri de stat suficiente, care le-ar permite să facă faţă unor retrageri masive de depozite.

Întrebat ce riscuri prezintă situaţia din Grecia asupra sistemului nostru bancar, Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Centrale, a răspuns, recent, că instituţiile bancare cu capital grecesc din ţara noastră sunt solide, bine capitalizate şi că sistemul va rezista la eventuale tulburări generate de situaţia financiară din Grecia.

Domnia sa a subliniat: "BNR are tot instrumentarul, dispune de seturi de proceduri şi instrumente ca să facă faţă cu brio unor eventuale tulburări de natură financiară pe piaţa grecească. Băncile din sistemul nostru bancar, în special cele cu capital grecesc, sunt bine capitalizate, au lichiditate bună, au o structură de active diversificate şi adecvate în raport cu necesităţile de a face faţă unor situaţii mai dificile. BNR dispune de un set de măsuri şi proceduri care, în parteneriat cu băncile care ar avea nevoie de un anumit sprijin, să poată fi pus în mişcare în vederea evitării oricăror tensiuni şi efecte nefavorabile în sectorul bancar românesc".

Economistul Aurelian Dochia consideră că, întotdeauna, astfel de afirmaţii au o anumită limită: "Nimeni nu ştie ce se poate întâmpla după această limită. În cazul de faţă, există o doză de necunoscut, de risc".

Băncile din ţara noastră care au acţionariat grecesc sunt Alpha Bank, Bancpost (deţinută de EFG), Piraeus Bank şi Banca Românească (parte a National Bank of Greece).

Potrivit BNR, la finalul anului trecut, cota capitalului grecesc în sistemul bancar era de 17,6%, în timp ce nivelul acţionariatului elen în totalul capitalului bancar străin se ridica la 21,8%.