DEPUTAŢII DIN COMISII AU VOTAT PROIECTUL DE MODIFICARE A LEGII DĂRII ÎN PLATĂ Impreviziunea din contractele de credit - la un pas să fie legiferată

Proiectul de modificare a Legii Dării în Plată, ce vizează legiferarea impreviziunii în contractele de credit, a trecut, ieri, de comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor, reunite în şedinţă comună.

Prevederea votată ieri de deputaţi arată că reprezintă criterii alternative de individualizare a impreviziunii următoarele evenimente:

"a) pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar, aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului, înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creştere de peste 52,6% faţă de data încheierii contractului de credit. În vederea calculării procentului de 52,6% se va avea în vedere cursul publicat de Banca Naţională a României la data transmiterii notificării de plată şi cursul de schimb publicat de BNR la data încheierii contractului de credit;

b) pe durata executării contractului de credit, obligaţia de plată lunară înregistrează o creştere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă".

Conform reprezentanţilor Grupului Clienţilor cu Credite în CHF, prin modul de formulare a acestui amendament, dar şi prin prisma mai multor decizii CCR din ultima vreme pe legea 77/2016, în instanţe nu se va mai analiza capacitatea de plată a debitorului, ci strict dezechilibrul contractual: "De altfel, CCR înlocuieşte noţiunea de «ruină a debitorului» (introdusă prin decizia de tristă amintire 623/2016, prin care a mutilat legea 77/2016) cu noţiunea de «ruină contractuală». Prin urmare, instanţele nu ar trebui să mai ceară milioanele de hârtii cu veniturile debitorului. Se va analiza strict contractul, care, în cazul debitorilor CHF, respectă noua definiţie a impreviziunii".

În cazul intrării în vigoare, legea nu operează de drept în procesele actuale. Procesele pe darea în plată aflate acum pe rol vor merge până la capăt pe legea actuală, conform surselor citate. Acestea adaugă faptul că, în cazul în care debitorul pierde, poate introduce o notificare pe legea nouă.

Legea nouă prioritizează reechilibrarea contractului, dispunând darea în plată efectivă doar în cazuri deosebite, în care nici reechilibrarea nu ajută debitorul să-şi continue contractul.

Pragul de 52,6% a fost prevăzut de către Banca Naţională a României în Regulamentul nr. 24 din 28 octombrie 2011, desemnând şocul pe cursul de schimb în cazul unui credit în franci elveţieni, potrivit proiectului de lege promovat de senatorul PSD Daniel Zamfir. Documentul citat subliniază: "În lumina deciziei CCR nr. 731/2019, instanţa de contencions constituţional a arătat că trebuie să existe o persistenţă în timp a criteriilor de impreviziune, perioada de şase luni anterioară transmiterii notificării de dare în plată fiind relevantă în contextul pragurilor valorice de la lit. a) şi b)".

După votul de ieri din comisii, consumatorii cu credite în franci elveţieni ne-au declarat: "Nu exagerăm cu nimic dacă spunem că astăzi (n.r. ieri) s-a scris o filă de istorie. Comisia juridică de la Camera Deputaţilor a adoptat două criterii de impreviziune pentru Legea dării în plată. Astfel, consumatorii care suferă de pe urma unei creşteri excesive a ratei lunare, fie din cauza cursului de schimb valutar, fie ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă, au posibilitatea de a obţine in instanţă reechilibrarea contractelor de credit. Apreciem că textul de lege adoptat astăzi (n.r. ieri) este echitabil şi în perfectă concordanţă cu cele mai recente decizii ale Curţii Constituţionale. Aşadar, nu mai este decât un singur hop: votul din Plenul Camerei Deputaţilor. Suntem extrem de încrezători că această lege va intra în vigoare şi va rămâne pentru mult timp un reper pozitiv în Europa, în materie de protecţie a consumatorilor".

• Burada: "Criza contractelor de credit în CHF a afectat zeci de mii de familii"

În opinia avocatului Alexandra Burada, amendamentul esenţial adoptat ieri este o adevarată definiţie a impreviziunii contractuale, care prevede raportarea la un prag de 52,6 % de apreciere a monedei creditului faţă de moneda naţională, cea în care debitorii îşi realizează veniturile, ce trebuie să se menţină pe o anumită durată de timp anterioară transmiterii notificării de dare în plată (şase luni). Termenul de şase luni este corelat cu perioada de 180 de zile, dată la a cărei expirare se declanşează procedura de executare silită a consumatorului.

Alexandra Burada ne-a transmis: "În acest fel, respectând liniile trasate de Curtea Constituţională a României, care a statuat necesitatea ca legiuitorul să definească ce înseamnă impreviziunea contractuală în materia contractelor de credit în valută contractate de consumatori, prin acest amendament se urmăreşte eliminarea echivocului şi subiectivismului din analiza teoriei impreviziunii.

Până la această dată, practica instanţelor de judecată a fost neunitară şi în dezacord cu deciziile anterioare ale CCR, mergând până la a exclude de plano riscul valutar ca şi condiţie obiectivă a impreviziunii şi a lipsi consumatorii supraîndatoraţi de o soluţie, deşi scopul iniţial al legiuitorului a fost tocmai adresarea acestei probleme. Criza contractelor de credit în CHF (n.r. francul elveţian) a afectat până la această dată zeci de mii de familii care s-au regăsit într-o situaţie imposibilă. Prin această nouă modificare a Legii 77/2016, ne aşteptăm, după patru ani de la intrarea în vigoare a acestei legi, la identificarea unei soluţii cu adevarat viabile pentru această categorie de consumatori, cetăţeni români.

Este, de asemenea, o victorie de ordin juridic deosebit de importantă, o atare definiţie a impreviziunii contractuale fiind unică, cel puţin la nivel European".

Urmeaza ca iniţiativa legislativă să fie votată în Plenul Camerei Deputaţilor, după care va merge la preşedinte pentru promulgare.

• Pachetul de legi "anti-cămătărie" ale lui Zamfir urmează să fie dezbătute astăzi, în Camera Deputaţilor

Pe lângă proiectul de lege care priveşte modificarea Legii Dării în Plată, senatorul PSD Daniel Cătălin Zamfir promovează şi pachetul de patru iniţiative în domeniul bancar, care urmează să fie luate în discuţie astăzi, în comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor, care este for legislativ.

Acestea cuprind Legea de protecţie a consumatorilor împotriva dobânzilor excesive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva executărilor silite abuzive şi intempestive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva cesiunilor speculative de creanţe; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva riscului valutar (conversia).

Cele patru iniţiative legislative au fost aprobate de Senat, intrarea lor la vot în comisiile reunite fiind amânată, zilele trecute, din cauza audierilor noilor miniştri.

Recent, reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) au subliniat impactul negativ care ar urma să se propage asupra consumatorilor şi în economia naţională în situaţia aprobării celor patru proiecte de lege.

Un studiu realizat de KPMG pentru ARB arată că proiectele de lege menţionate mai sus au implicaţii multiple atât la nivelul consumatorilor, cât şi la nivel macroeconomic, ca urmare a impactului individual, precum şi la nivel agregat.

Subliniind că, printre efectele celor patru legi se numără reducerea PIB cu 2,64%, a consumului cu 1,95%, a investiţiilor cu 0,30% în scenariul scăderii creditării populaţiei şi agenţilor economici cu 5%, studiul citat menţionează că principalele consecinţe sunt reprezentate de creşterea creditelor neperformante ca urmare a creşterii duratei şi costurilor de recuperare, blocării pieţei secundare a creditelor şi a modificării comportamentului la plată al debitorilor, precum şi de reducerea accesului la creditare al populaţiei, cu potenţial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei - cu beneficii limitate în planul protecţiei consumatorilor.