DEŞI, OFICIAL, EUROPA ÎŞI REVINE, Italia taxează cu 20% banii primiţi din străinătate de cetăţenii săi

Guvernul italian pare că a fost dezamăgit de aşteptările pieţelor financiare ca economia statului peninsular să înregistreze prima sa creştere trimestrială în mai bine de doi ani, motiv pentru care a decis, cu puţin timp înainte de anunţarea evoluţiei Produsului Intern Brut în 2013, să "corecteze" situaţia prin împovărarea populaţiei cu o nouă taxă.

Il Sole scria, pe 13 februarie, că Executivul de la Roma a decis ca toate sumele care intră în conturile bancare ale cetăţenilor şi provin din străinătate să fie impozitate cu 20%.

Taxa, care se va aplica retroactiv, începând cu 1 februarie 2014, are caracter automat, afectând toate transferurile, cu excepţia celor pentru care s-au depus solicitări de excludere, înainte de efectuare, explică publicaţia.

Titularii conturilor îşi pot recupera sumele, cu condiţia să facă dovada că acestea nu reprezintă venituri, potrivit Il Giornale.

"Cu alte cuvinte, din acest moment, dar, de fapt, începând de acum două săptămâni, toţi italienii sunt evazionişti fiscali până la dovedirea nevionovăţiei", susţine Zero Hedge, într-un articol publicat duminica trecută.

Colectarea este rezultatul deciziei de a considera orice transfer din străinătate direcţionat către un cetăţean italian drept o componentă a venitului taxabil, până la proba contrarie, explică Il Giornale.

Reţinerea sumelor reprezentând 20% din valoarea transferată şi virarea către Trezoreria statului trebuie să fie făcută de către băncile unde respectivele conturi sunt deschise, conform publicaţiei.

"Toţi plătitorii de taxe care primesc bani din străinătate, prin transfer bancar, în conturile personale, şi nu în cele asociate activităţii profesionale, vor trebui să plătească taxa, ca pe un avans pe care îl vor putea recupera, apoi, în returnările anuale de taxe", arată sursa citată, care continuă: "Este, deci, o reţinere care va fi aplicată în toate cazurile, cu excepţia celor în care contribuabilul dovedeşte că sumele intrate nu au caracter de venit".

Mecanismul gândit de Guvernul italian oferă un rol primar în colectare personalului bancar, care trebuie să evalueze declaraţiile pe care contribuabilii le depun, mai notează Il Giornale.

Publicaţia susţine că măsura riscă să creeze confuzie atât pentru cetăţenii taxaţi, cât şi pentru bancheri.

Noua taxă ar urma să determine tot mai mulţi cetăţeni italieni, în special pe cei înstăriţi, să îşi deschidă conturi bancare fie în alte ţări din zona euro cu regimuri de transfer bancar mai relaxate, fie în paradisuri fiscale precum Singapore, consideră Zero Hedge.

"Rezultatul final va fi că fluxurile de capital către Italia vor fi mai mici - exact opusul a ce încearcă să obţină disperatul guvern italian. Însă aceasta este o îngrijorare pentru următorul guvern italian şi pentru cel care îl va înlocui în curând (n.r. aluzie la durata de viaţă scurtă a executivelor de la Roma)", mai punctează portalul.

Reacţia cititorilor Il Giornale faţă de decizia Guvernului a fost una de nemulţumire generalizată. Un comentator a scris că a început transformarea Italiei, primul articol din Constituţia ţării trebuind să afirme că Italia este o republică socialistă, bazată pe privilegiul şi dreptul dobândit, în timp ce un altul susţine că vede doar două soluţii posibile, respectiv scăparea prin mutarea banilor în străinătate sau arderea întregii birocraţii.

Autorităţile italiene par să se afle într-un adevărat război împotriva numerarului. După ce, în 2011, Executivul condus de Mario Monti a impus o limită de 1.000 euro pentru plăţile cash, guvernul premierului demisionar Enrico Letta a stabilit, anul trecut, că plata chiriei pentru proprietăţi rezidenţiale să se facă exclusiv prin transfer bancar, începând cu acest an.

Economia Italiei a crescut cu 0,1% în ultimul trimestru al lui 2013, faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu trimestrul corespunzător din 2012, PIB-ul a consemnat o scădere de 0,8%, mai mică decât în anii anteriori.

Decizia guvernului de la Roma vine în condiţiile în care, vineri, institutele naţionale de statistică ale statelor europene şi Eurostat au anunţat rezultate economice peste aşteptări pentru multe dintre ţările UE. Unele dintre acestea au crescut mai mult decât estimau analiştii, în timp ce altele au consemnat scăderi mai mici decât credeau pieţele financiare că vor înregistra.

Astfel de măsuri, care indică o dorinţă acerbă a autorităţilor să îşi crescă veniturile bugetare, ne fac să ne întrebăm cât de solidă este aparenta revenire economică a Europei, sau, şi mai grav, cât de mult ne mai putem încrede în statistica oficială.