DESPRE NOUL CATUC (CODUL AMENAJĂRII TERITORIULUI, URBANISMULUI ŞI CONSTRUCŢIILOR): "Este o mai bună reglementare în direcţia urmăririi comportării în timp a construcţiilor"

După un 2022 cu multe schimbări şi provocări în industria de construcţii, piaţa aşteaptă efectele unei noi iniţiative: adoptarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor.

Am discutat cu doamna Mariana Garştea, CEO Sixense România şi Preşedinte APMGS (Asociaţia Profesională pentru Monitorizare Geotehnică şi Structurală), despre prevederile noului Cod, despre semnificaţia acestora pentru patrimoniul construit din România şi despre ce implicaţii aduce activităţii de care se ocupă alături de echipa ei: urmărirea comportării construcţiilor în timp. Sixense România este o companie aflată la intersecţia dintre inginerie geotehnică şi structurală şi tehnologie, dat fiind că soluţiile pe care le propune în domeniul monitorizării au o puternică componentă digitală.

Ce ne-a răspuns la toate aceste subiecte de discuţie - în interviul de mai jos.

La început de an, unul dintre principalele subiecte de discuţie care preocupă industria construcţiilor este adoptarea noului CATUC (Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor). Ce vi se pare important la acest document, ce v-a atras atenţia?

În primul rând, mă bucură iniţiativa de a revizita acest Cod. Sunt de părere că este nevoie de un cadru legal de reglementări care să fie în concordanţă cu felul în care a evoluat industria, cu progresul şi nevoile tuturor celor implicaţi în dezvoltarea unui proiect. De asemenea, scopul declarat CATUC este chiar implementarea accelerată a investiţiilor, inclusiv tranziţia spre oraşe/ cartiere durabile şi clădiri verzi şi reziliente.

Corelat cu activitatea APMGS (Asociaţia Profesională pentru Monitorizare Geotehnică şi Structurală), al cărei Preşedinte sunt, şi cu preocupările noastre la Sixense România, compania pe care o conduc, mi-am îndreptat atenţia în mod special spre tot ceea ce reprezintă grija faţă de durata de viaţă a unei construcţii, respectiv spre asigurarea calităţii şi a performanţei din perioada de exploatare, aspecte asupra cărora vreau să mă opresc puţin.

Observ o reglementare mai bună şi punerea punctului pe "i" în direcţia activităţii de urmărire a comportării în timp a construcţiilor, unde sunt specificate abordări mai detaliate. De asemenea, măsurile introduse sunt şi ele mai stricte şi vizează verificări frecvente legate de sănătatea structurală a proiectelor.

De exemplu, conform art. 532, "În termen de 10 ani de la recepţia la terminarea lucrărilor şi apoi la intervale de 10 ani, se efectuează o procedură de investigare şi evaluare entitatea publică sau privată a construcţiei care înglobează şi activitatea programată pentru procesul de urmărire în timp". Vorbim despre inspecţii mult mai amănunţite şi extinse, care vizează nişte parametri de performanţă şi calitate extrem de importanţi, cum ar fi acordarea unui certificat de bună comportare a construcţiei, recomandarea de măsuri de reparare/ reabilitare/ consolidare, reducerea/ prelungirea duratei de existenţă proiectate a construcţiei în ansamblul său a unor sisteme componente ale acesteia, modificări ale parametrilor procesului de urmărire în timp etc.

De asemenea, art. 533 explică foarte bine şi extrem de detaliat, pas cu pas, cum trebuie să se desfăşoare activitatea de urmărire a comportării în timp şi cine este responsabil pentru ea. Mai exact - ca să subliniez doar câteva aspecte-cheie:

-Pe întreaga durata de existenţă a unei construcţii, se desfăşoară o activitate de urmărire a comportării în timp sau procese de evaluare/ expertizare potrivit prezentului cod.

-Graficul iniţial este parte din proiectul tehnic de execuţie, fiind elaborat de către proiectant.

-Graficul de monitorizare se modifică la cererea organismelor cu atribuţii de control, la solicitarea proiectantului sau a unui expert, sau pe perioada exploatării în funcţie de fenomenele excepţionale care se produc şi/sau de activităţile extinse de evaluare/expertizare, după cum a fost prevăzut în articolul anterior.

-Actualizarea graficul de monitorizare şi punerea sa în aplicare cade în responsabilitatea dezvoltatorului prin intermediul managerului de proiect pentru perioada de execuţie şi a beneficiarului construcţiei după darea în exploatare, eventual prin intermediul companiei de managementul/administrarea proprietăţii.

-Baza de date centralizată a construcţiei, parte a cărţii tehnice a construcţiei va include şi graficul la zi, inclusiv procesele şi activităţile trecute.

Lucruri care, în trecut, erau lăsate la latitudinea proiectantului - acum sunt menţionate foarte clar şi explicit: "proiectul tehnic de execuţie trebuie să includă, în mod obligatoriu, şi programul de urmărire în timp şi monitorizare pentru perioada construirii şi pentru primii 10 ani ai perioadei de exploatare" (conform art. 489).

Toate aceste lucruri au ca scop asigurarea durabilităţii şi folosirii în siguranţă a construcţiei, un aspect pentru care milităm şi noi şi despre care credem că ar trebui să fie obiectivul oricărei investiţii - fie ea privată sau publică.

Care credeţi că va fi impactul CATUC asupra mediului construit şi asupra modului în care se iau decizii de investiţie în proiectele de construcţii?

Ar trebui să vedem efecte pozitive, care să ne protejeze, ca cetăţeni, dar şi profesionişti ce lucrează în industrie, de abordări haotice, de investiţii care nu au un plan coerent pe termen lung, de construcţii care sunt nesigure structural, de riscuri care ne pot afecta la nivel de comunitate.

Cu siguranţă mă aştept să văd o gândire integrată, care are în vedere o strategie de exploatare încă de la început şi care să se folosească de toate instrumentele prevăzute de acest CATUC pentru a verifica, controla şi pentru a lua măsuri legate de calitatea mediului construit.

Am mai spus-o şi o repet: ar trebui să ştim din start cum anume întreţinem un proiect nou dezvoltat şi să avem o viziune dincolo de execuţie. Sper că acest CATUC ne aduce cu un pas mai aproape de o abordare mult mai sănătoasă, ce pune în centrul ei calitatea, sustenabilitatea, performanţa, prelungirea duratei de viaţă a unui proiect şi eficientizarea investiţiei prin toate metodele pe care investitorii/ dezvoltatorii/ gestionarii de infrastructură le au la dispoziţie. Iar aici urmărirea comportării în timp este o activitate esenţială.

Ce altceva credeţi că ar mai fi important pentru a vedea că lucrurile se mişcă mai bine în industria construcţiilor şi că vom avea un patrimoniu construit mai sănătos de acum înainte?

Pe lângă aspectele menţionate în acest nou Cod, îmi doresc să văd efectele lui cât mai curând, pentru că, până la urmă, subiectele amintite mai sus sunt în dezbatere şi se discută în mediul privat de mult mai mult timp.

Ce altceva mai este important? Amintesc aici: 1) importanţa de a implica specialişti şi experţi în sănătate structurală încă din etapele incipiente (din etapa de fezabilitate sau pre-fezabilitate, la fel cum sunt implicaţi consultanţii, arhitecţii sau proiectanţii); 2) extinderea BIM în exploatare - deci utilizarea de soluţii digitale pentru toată durata de viaţă, practic continuarea efortului început în partea de proiectare; 3) echiparea autorităţilor publice cu know-how pentru a utiliza aceste instrumente digitale; 4) evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra construcţiilor şi integrarea acestuia în studiile de fezabilitate, proiectare şi execuţie; 5) digitalizarea procesului de exploatare al construcţiilor, adică existenţa unui asset management digitalizat, aliniat la prevederile standardului ISO din acest domeniu. Şi acestea sunt doar câteva exemple.

Pe lângă toate aceste aspecte, cred că e vorba şi despre a avea o anumită mentalitate, un lucru care nu poate fi înscris în niciun Cod, ci care trebuie să facă parte din cultura şi din responsabilitatea noastră inerentă ca profesionişti. Desigur, este nevoie să reformăm cadrul legal, însă mi-aş dori ca principala motivaţie pentru a respecta legislaţia să fie nu atât posibilitatea amenzilor şi a sancţiunilor (deci o motivaţie punitivă), ci înţelegerea mai profundă şi dorinţa de a avea realmente un patrimoniu construit sănătos şi care să reziste peste zeci de ani.

Ce v-aţi propus pentru Sixense România şi pentru APMGS, Asociaţia Profesională pentru Monitorizare Geotehnică şi Structurală, al cărei Preşedinte sunteţi, pentru anul 2023, pe scurt?

Scopul APMGS este multiplu: ne propunem să aliniem industria la o serie de bune practici atât de necesare în domeniul nostru, să creştem standardele în felul în care ne desfăşurăm profesia ca specialişti şi chiar să propunem măsuri concrete la nivel înalt, care să devină parte din cadrul de reglementări ale activităţii de monitorizare structurală şi geotehnică.

Pornim de la cei mai mici paşi: generarea de discuţii şi dialog pentru informare, iar aici avem în plan o amplă campanie referitoare la siguranţa rutieră şi la aspectele care ţin de sănătatea structurală ca parte integrantă din această noţiune. Ajungem şi la activităţi mai complexe: grupuri de dezbatere, dialog cu comunitatea (preluăm în acest sens semnalări de la publicul larg referitoare la situaţii de risc asupra patrimoniului construit), propuneri de modificări legislative în concordanţă cu nivelul de dezvoltare a industriei noastre.

Credem foarte tare în principiul conform căruia trebuie să fim noi primii care oferă, care pun informaţii la dispoziţie şi aduc subiectele sensibile pe masă, pentru a vedea apoi o schimbare reală în felul în care arată patrimoniul construit. Suntem conştienţi că este nevoie de timp, răbdare şi de mai multe voci care să fie vizibile în acest sens.

În ceea ce priveşte Sixense România, continuăm să demonstrăm beneficiile know how-ului şi soluţiilor noastre digitale pentru sănătatea structurală a mediului construit. Ne bucurăm de rezultatele activităţii de până acum, care în 2022 ne-a adus colaborări importante şi posibilitatea de a inova în proiecte publice (de infrastructură de transport) în egală măsură cu cele private, unde am implementat soluţii de monitorizare automatizată, în timp real, ce reprezintă progresul firesc din domeniul nostru şi care aduce infinit mai multe beneficii în proiectele critice. Colaborările pe termen lung pe care reuşim să le legăm sunt, pentru noi, dovada şi recunoaşterea clară a faptului că ceea ce facem aduce valoare şi este din ce în ce mai căutat pe piaţa de la noi.

(C)