Despre pandemie, rating de ţară şi responsabilitate

România este pe cale să iasă cu bine din prima fază a pandemiei Covid-19, deoarece guvernul a luat o decizie responsabilă: având de ales între salvarea vieţilor omeneşti şi salvarea economiei, a luat decizia corectă de a da întâietate salvării vieţilor. Ţări care au procedat invers (SUA, Marea Britanie, Brazilia, Suedia şi multe altele) au plătit un preţ exorbitant în materie de victime omeneşti. Contextul electoral al anului 2020 va pune în faţa guvernului o nouă alegere dură: între a câştiga voturi (prin aplicarea nemodificată a creşterii cu 40 la sută a pensiilor) şi a asigura o funcţionare sustenabilă a economiei în anii următori. Agenţia de rating Standard & Poor's, prin confirmarea calificativului BBB- (cu perspectivă negativă) acordat României, mizează pe decizia responsabilă a guvernului, în sensul prioritizării acordate funcţionării economiei. Deşi favorabilă în ansamblu, opinia agenţiei conţine o serie de avertismente, pe care le vom comenta în rândurile ce urmează.

Astfel, Standard & Poor's notează:

"Începând cu 2018 şi în pofida unei cereri private exuberante şi a unei creşteri salariale inflaţioniste, România a dus o politică fiscală expansionistă, având ca rezultat deficite gemene printre cele mai ridicate între pieţele emergente majore, care au făcut România vulnerabilă la potenţiale şocuri interne şi externe".

Agenţia este blândă: politicile fiscale expansioniste nu au început în 2018, ci în vara anului 2015, odată cu modificarea Codului Fiscal, astfel încât deja în 2016 deficitul bugetar ajunsese la limita maxim admisă de 3 la sută din PIB.

Să notăm că, în 2020, S&P prognozează pentru România un deficit bugetar de 8,0 la sută din PIB şi un deficit extern (de cont curent) de 4,8 la sută din PIB. Să comparăm aceste niveluri cu cele prognozate de "The Economist" pentru două economii emergente cu probleme cronice: Argentina (deficit bugetar de 6,1 la sută din PIB; deficit extern de 0,3 la sută din PIB) şi Turcia (deficit bugetar de 6,3 la sută din PIB; deficit extern de 2,1 la sută din PIB). Fără comentarii.

Un alt avertisment al agenţiei este cuprins în următorul citat:

"Având în prezent cheltuieli cu salariile şi cu pensiile de circa 90% din veniturile fiscale, structura bugetului României este rigidă. În plus, dobânzile la titlurile de stat au crescut în 2020 într-un context de instabilitate politică şi fiscală, combinat cu contextul creat de Covid 19. Şi având necesităţi crescânde de finanţare pe termen scurt, plata dobânzilor [de la buget] poate creşte în continuare".

Tradus pe înţelesul publicului larg, dacă 90 la sută din buget merge pe salarii şi pensii (şi asta înainte de proiectata majorare), mai rămân doar 10 la sută disponibili pentru infrastructură, educaţie, cercetare-inovare, sănătate, apărare etc. Şi dacă tot trebuie să ne împrumutăm, nu ar fi logic să o facem pentru astfel de cheltuieli de dezvoltare şi nu pentru cheltuieli de consum? Dacă nu o vom face, să nu ne mirăm că tinerii vor pleca din ţară, neîntrezărind vreo speranţă de dezvoltare în viitor. Nimeni nu poate afirma, necondiţionat, că are bani prevăzuţi în buget pentru toate activităţile, dacă bugetul nu este echilibrat (încasările nu sunt egale cu cheltuielile). Or, România trăieşte de 30 de ani cu deficite bugetare, fiind nevoită să se împrumute pentru a acoperi întregul necesar.

Scenariul negativ, care ar putea duce la o scădere a rating-ului de ţară, este, în viziunea Stand & Poor's, următorul:

"[Dacă] dezechilibrele fiscal şi extern rămân ridicate pentru mai mult timp decât anticipăm în prezent, cu absenţa consolidării fiscale rezultând în datorie publică şi datorie externă mari sau o notă de plată a dobânzilor mai mare decât prognozăm acum".

Cu alte cuvinte, deficitul bugetar ar trebui să scadă semnificativ începând cu anul 2021 (la 4 procente din PIB), asta în condiţiile în care chiar şi o majorarea pensiilor moderată (de 10 la sută în septembrie curent) va duce la o creştere a deficitului bugetar în anul următor cu circa 1 la sută din PIB.

Vom încheia cu un ultim citat:

"Deşi credem că actuala contracţie fiscală va genera voinţă politică pentru a reduce semnificativ creşterile pensiilor prevăzute de lege a avea loc în septembrie a.c., totuşi vedem riscuri semnificative. În particular, peisajul politic fluid şi ceea ce apare ca o întrecere confruntaţională pentru alegerile din decembrie continuă să înceţoşeze vizibilitatea traiectoriei de consolidare, în viziunea noastră".

Spaima generată de Covid 19 i-a făcut pe politicieni şi publicul larg să se întoarcă spre specialişti - în speţă, medicii - şi să ia în serios avertismentele acestora. Nu cred că vom avea o repunere în drepturi a expertizei - economice, de data aceasta - în legătură cu subiectele fiscal-bugetare. Publicul pare dezinteresat, iar clasa politică are alte preocupări, mai presante. Aş prefera să mă înşel......

Valentin Lazea, economist şef BNR

(Articol preluat de pe opiniibnr.ro)