DEZASTRU ÎN PARCHETE Prejudicii de 2,3 miliarde euro, din cauza dosarelor penale închise prin deciziile CCR şi ÎCCJ privind prescripţia

Peste 1,10 miliarde euro şi 11.202 bitcoin reprezintă prejudiciul în cele 288 de dosare aflate în faza de urmărire penală şi 317 de dosare aflate în camera preliminară sau în faza de judecată, dosare instrumentate de DIICOT, care ar putea fi închise după deciziile pe prescripţie ale Curţii Constituţionale şi după decizia recentă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Suma respectivă reiese dintr-un răspuns primit de Asociaţia Forumul Judecătorilor, răspuns ce a fost publicat pe pagina oficială de Facebook a asociaţiei respective.

Amintim că şi Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat că aplicarea directă a deciziilor CCR şi ÎCCJ va avea consecinţe asupra unui număr de 557 cauze penale aflate în curs de urmărire penală şi în faţa instanţelor de judecată, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă se ridică la 150 milioane euro. În toate aceste dosare, magistraţii vor fi nevoiţi să constate încetarea proceselor penale şi înlăturarea răspunderii penale pentru infracţiuni de corupţie, asimilate corupţiei şi având ca obiect fraudarea fondurilor europene.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a adoptat în 25 octombrie 2022 hotărâre de îndrumare referitoare la aplicarea deciziilor CCR din 2018 şi 2022 privind prescripţia, hotărâre care ar putea duce la încetarea mai multor procese penale în care nu mai funcţionează prescripţia specială. Înalta Curte a stabilit că nu au existat cauze de întrerupere a cursului prescripţiei, cel puţin între iunie 2018 (data intrării în vigoare a primei decizii CCR privind prescripţia) şi mai 2022 (data la care Codul penal a fost amendat prin OUG ca urmare a deciziei CCR privind prescripţia din 2022). Instituţia prescripţiei speciale permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe sau citarea persoanei vizate de ancheta penală în calitate de suspect sau inculpat. Totodată, Înalta Curte a stabilit că lipsa prescripţiei speciale în perioada 2018-2022 reprezintă lege penală mai favorabilă.

Hotărârea ÎCCJ şi deciziile CCR ar putea duce la închiderea a mii de dosare, dar nu ar conduce la revizuirea unor sentinţe definitive date până la data primei decizii CCR privind prescripţia din iunie 2018. Oricum, efectul va fi că toţi inculpaţii anchetaţi sau judecaţi care nu au o decizie definitivă, dar şi inculpaţii condamnaţi după iunie 2018 (data intrării în vigoare a primei decizii CCR privind prescripţia) vor solicita instanţelor să le reanalizeze cazurile pentru a verifica dacă a intervenit prescripţia ca urmare a noilor reglementări stabilite de ÎCCJ şi CCR.