EnglishReprezentanţii mediului de afaceri şi analiştii economici au respins ferm, ieri, în cadrul unei dezbateri organizată de PNL, intenţia guvernului de a introduce măsura impozitului pe cifra de afaceri, fapt care va inhiba potenţialul investiţiilor private în România şi va afecta grav cea mai mare parte a companiilor.
Florin Cîţu, vicepreşedintele Comisiei de Buget Finanţe din Senat, a declarat: "Săptămâna trecută, dupa trecerea prin Parlament a programului de guvernare al PSD, am propus în Biroul Politic al PNL să nu mai asistăm pasivi la defilarea în forţă a PSD-ului. PNL a fost de acord. Urmarea a fost că astăzi (n.r. ieri) am avut o dezbatere publică cu mulţi oameni de afaceri, din toate domeniile. Toţi colegii mei s-au temut că oamenii de afaceri nu vor participa pentru că sunt dezamăgiţi de politicieni. Surpriză imensă: prezenţa a fost incredibilă, iar concluzia unanim acceptată: noile măsuri din programul PSD, nedezbătute public, sunt o greşeală".
Participanţii la dezbatere au atras atenţia asupra presiunii constante realizată de instituţiile statului asupra aceloraşi companii bun-platnice, în locul reformării şi eficientizării ANAF şi a reducerii birocraţiei.
"Mediul de afaceri este calul care trage şi cred că mediul politic trebuie să înţeleagă să nu mai dea în calul care trage, pentru că la un moment dat o ia calul razna şi rămâne căruţa în drum. Aveţi grijă de calul de care trageţi", a fost un avertisment dat în cadrul dezbaterii.
De asemenea, participanţii s-au pronunţat pentru păstrarea cotei unice de impozitare şi de respingere a măsurilor de supraimpozitare a veniturilor, întrucât acestea descurajează performanţa angajaţilor.
Reprezentanţii patronatului au subliniat necesitatea stabilirii unui salariu minim în acord cu evoluţia indicatorilor economici, întrucât creşterea nesustenabilă a acestuia va determina reducerea numărului locurilor de muncă.
Un alt antreprenor român a spus: "Vrem şi noi oameni şcoliţi pentru business-urile noastre măcar la un nivel minimal. Nu vrem să mai auzim de faptul că 40% din cei care termină şcoala sunt analfabeţi funcţionali. Avem o mare problemă în momentul de faţă cu forţa de muncă, pleacă. Dorim nişte salarii mari pentru toţi românii, numai că vrem ca aceste salarii să poată fi date şi după 6 luni, şi după un an de zile, şi după doi ani de zile".
Totodată, în cadrul dezbaterii a fost exprimată îngrijorarea legată de eventualele măsuri pentru desfiinţarea/naţionalizarea Pilonului II de pensii, cu efecte nocive atât asupra pieţei, cât şi asupra beneficiilor de care se vor bucura cei care au cotizat până în prezent. De asemenea, a fost criticată măsura preconizată în privinţa modului de returnare a TVA, statul folosindu-se de banii companiilor private în timp ce acestea trebuie să se împrumute cu dobândă pentru a-şi susţine afacerea.
Participanţii la dezbatere au mai reclamat nevoia de stabilitate şi predictibilitate economică şi fiscală, elemente esenţiale pentru asigurarea unui mediu propice dezvoltării afacerilor şi, implicit, a economiei naţionale.
Un alt punct de interes a vizat interdicţia pusă în cazul celor care au înregistrat două situaţii de insolvenţă, care afectează grav libertatea economică a individului.
• Dragnea: "Nu vom modifica impozitarea în deserviciul companiilor cinstite"
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, ieri, întrebat despre posibilitatea introducerii taxei de solidaritate, că Guvernul nu va adopta nicio taxă "în plus" pentru români şi nu va modifica procedura de impozitare în deserviciul companiilor "cinstite", fără însă a face alte precizări cu privire la intenţiile Executivului.
"Vrem să adoptăm măsuri care să facă viaţa mai uşoară şi lor (românilor - n.r.) şi mediului de afaceri", a spus şeful PSD.
Întrebat când vor avea românii un răspuns cu privire la posibilitatea introducerii unei taxe de solidaritate, Dragnea a spus că răspunsul există deja: "Nu vom adopta nicio taxă în plus pentru români. (...) De asemenea, nu vom modifica nicio procedură de impozitare care să producă deservicii unor companii cinstite. Cele care sunt în zona de evaziune fiscală, sigur, pot să fie supărate".
Preşedintele PSD a fost întrebat dacă acest lucru înseamnă că renunţă la taxa de solidaritate, însă nu a oferit un răspuns clar.
"Nu renunţ la nimic din ce am vorbit în campania electorală, să facem în aşa fel încât mediul fiscal şi mediul de afaceri din România să fie atractiv, predictibil şi stimulativ", a spus el, citat de News.ro.
Întrebat, din nou, de ce aceste măsuri au apărut în noul program de guvernare, diferit de cel din campania electorală, Dragnea a răspuns iritat: "Am mai spus de 244 de ori".
El a precizat că toate măsurile fiscale vor fi discutate în cadrul unui pachet mai larg.
• Dragnea spune că salariul minim creşte la 1.550 lei în 2018
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a mai spus, ieri, că salariul minim va creşte la 1.550 lei în 2018, deşi noul program de guvernare depus în Parlament odată cu instalarea Guvernului Tudose prevede suma de 2.000 lei. Dragnea a spus însă că această sumă, de 2.000 lei, a fost "rostogolită greşit în spaţiul public".
"Această valoare nu va fi impusă de Guvern, salariul minim de 2.000 de lei. Probabil, dintr-o greşeală, s-a tot rostogolit asta în spaţiul public. Noi avem în program 1.450 în 2017, 1.550 anul viitor, 1.650, 1.750. La anul, poate printr-o nouă prezentare a sistemului de impozitare, salariul brut să fie egal cu cheltuiala totală a angajatorului, (...) dar salariul minim, aşa cum îl ştie toată lumea, va creşte cu 100 de lei", a spus Liviu Dragnea.
Şi premierul Mihai Tudose a fost întrebat despre salariul minim, însă le-a răspuns nervos jurnaliştilor: "Sunteţi incredibili. La ce vă referiţi? La acea cifră de 2.000 care sperie, nu? La aia vă referiţi? Că toată lumea vă explică şi puneţi aceleaşi întrebări încontinuu. Absolut încontinuu". Tudose nu a dat însă explicaţii cu privire la aceste discrepanţe.
Potrivit noului program de guvernare, depus în Parlament odată cu instalarea Guvernului Tudose, salariul minim ar trebui să ajungă la 2.000 lei în 2017.
"Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2000 lei în 2018, 2200 lei în 2019 şi 2400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2300 lei in 2018, 2640 lei in 2019 si 3000 lei in 2020", potrivit documentului.
Suma de 1.450 lei pentru 2017 era însă prevăzută în vechiul program de guvernare, cel asumat în campania electorală şi aplicat până în iunie de Sorin Grindeanu.
"Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 1.450 lei in 2017, 1.550 lei în 2018, 1.650 lei în 2019 şi 1.750 lei în 2020. (...) Valorile de mai sus reprezintă o variantă pesimistă (minimă) fiind foarte posibil ca acestea sa fie mult mai mari, în funcţie de evoluţia economică a României", potrivit documentului asumat de Guvern în iarnă.
• Dragnea: "Medicii rezidenţi nu vor rămâne fără burse, a fost o scăpare în lege"
Medicii rezidenţi nu vor rămâne fără burse, a dat asigurări luni preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, lider al PSD, care a precizat că a fost o scăpare în lege care va fi corectată.
"E bine ca explicaţiile să le prezinte ministrul Muncii. Oricum ar fi, acei oameni nu vor avea de suferit, deci vor primi bursele, mai ales că în luna martie ei vor ajunge la un salariu de 5.700 de lei, dar nu vor rămâne până atunci fără burse. A fost o scăpare în lege care va fi corectată, am înţeles chiar joi prin ordonanţă de urgenţă. (...) Mai şi greşim. Important este că le vedem, le reparăm rapid (n.r. - greşelile), astfel încât oamenii să nu sufere. Rău este când persişti într-o greşeală cu încăpăţânare", a declarat Dragnea, la finalul şedinţei coaliţiei de guvernare.
El a menţionat că o primă discuţie despre rectificarea bugetară va avea loc cel mai probabil lunea viitoare, în cadrul coaliţiei.
Platforma România 100, înfiinţată de Dacian Cioloş, a cerut clarificări miniştrilor Sănătăţii şi Muncii pentru situaţia semnalată de mai mulţi medici rezidenţi, care au fost anunţaţi că începând cu 1 iulie 2017 - odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării - nu vor mai primi bursa lunară de 670 de lei, şi precizează că, în acest moment, după adoptarea Legii salarizării în Parlament, nu mai există baza legală pentru acordarea acesteia.
Potrivit paginii oficiale a Platformei România 100, coaliţia majoritară PSD-ALDE a abrogat în Parlament, prin Legea nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, articolul 18 din OUG nr. 103 din 14 noiembrie 2013, care prevedea că "medicii rezidenţi, medicii dentişti rezidenţi şi farmaciştii rezidenţi din unităţile sanitare de stat, cu un salariu lunar brut/soldă brută lunară mai mic/mică decât 3.000 lei, care nu include drepturile aferente gărzilor efectuate pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază, beneficiază de o bursă de rezidenţiat în cuantum lunar de 670 lei".
Luni, premierul Mihai Tudose a anunţat, potrivit Agerpres, că i-a cerut ministrului Muncii să găsească o soluţie pentru ca problema burselor pentru medicii rezidenţi să fie rezolvată până joi.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
