DIICOT: 37 de persoane conduse la audieri, într-un dosar de cămătărie şi deturnare de licitaţii

Actualizare 14:42

Un număr de 37 de persoane vor fi conduse la audieri în urma percheziţiilor efectuate astăzi în Bucureşti, Ilfov şi Prahova, într-un dosar de cămătărie şi deturnare de licitaţii publice, informează un comunicat al DIICOT.

Printre suspecţi se află executori judecătoreşti, avocaţi şi o persoană "foarte potentă financiar", potrivit procurorilor antimafia.

DIICOT precizează că există suspiciunea că, începând cu anul 2014, liderul, "persoană foarte potentă financiar, administrator al mai multor societăţi comerciale" a constituit un grup infracţional organizat specializat în comiterea infracţiunii de camătă.

Anchetatorii arată: "În cauză există suspiciunea rezonabilă că, începând cu anul 2014, liderul, persoană foarte potentă financiar, administrator al mai multor societăţi comerciale, a constituit alături de alţi doi făptuitori un grup infracţional organizat, specializat în comiterea infracţiunii de camătă, respectiv oferirea cu împrumut a unor sume de bani, cu dobândă, către terţe persoane aflate de regulă într-un impas financiar de moment. Ulterior, pentru a-şi asigura veniturile, dar şi pentru a avea o pârghie, pentru a crea o presiune psihică asupra debitorilor, sumele de bani oferite cu dobândă erau înscrise în contracte de împrumut cu sau fără garanţie imobiliară, ce puteau fi puse în executare silită".

Potrivit DIICOT, această opţiune a grupului infracţional organizat a venit şi ca o consecinţă a incriminării infracţiunii de camătă, precum şi a destructurării unor grupări infracţionale organizate de notorietate. Pentru a-şi asigura veniturile şi pentru a îngreuna o eventuală anchetă, membrii grupului au ales să "mascheze" activitatea de cămătărie prin încheierea unor acte notariale de împrumut, în care debitorii erau convinşi să semneze pentru sume mai mari decât cele primite efectiv, incluzând astfel dobânda ascunsă ce trebuia plătită.

Ulterior, membrii iniţiali ai grupului infracţional au identificat ulterior o altă metodă de a realiza profituri mult mai însemnate, prin executarea silită a debitorilor chiar imediat după expirarea termenului foarte scurt de restituire a sumelor împrumutate, scopul nefiind acela de a recupera sumele împrumutate şi dobânzile aferente, ci de a obţine proprietăţile puse garanţie. A fost nevoie, astfel, de atragerea în circuitul infracţional a unui nou membru care să aibă atribuţiile necesare realizării acelui scop, respectiv a unui executor judecătoresc, persoană responsabilă cu realizarea efectivă a actelor de punere în executare silită a contractelor de împrumut cu garanţie imobiliară, potrivit sursei citate.

Procurorii adaugă: "Astfel, se poate observa o ascensiune fulminantă a executorului judecătoresc în cadrul grupului infracţional organizat, după momentul aderării sale acesta ajungând în eşalonul decizional, erijându-şi, în unele cazuri, chiar rol de coordonator, având ultimul cuvânt în ceea ce priveşte oportunitatea sau necesitatea unor acţiuni sau inacţiuni menite să apere interesele grupului infracţional organizat. Prin cunoştinţele sale juridice şi calitatea sa de executor judecătoresc a condus gruparea infracţională organizată la un alt nivel de realizare a câştigurilor, respectiv de la procente din suma împrumutată (de cele mai multe ori mai mici decât suma împrumutată efectiv), la câştiguri însemnate (obţinerea unor profituri de peste 300%), prin punerea în executare silită a contractelor de împrumut, respectiv scoaterea la licitaţie publică, deturnarea acestor licitaţii publice şi adjudecarea prin intermediari a unor imobile aparţinând debitorilor la preţuri de cel mult 30% din valoarea de piaţă".

Anchetatorii mai susţin că executorul judecătoresc a cooptat cu uşurinţă noi membri ai grupului infracţional din cercul său de cunoştinţe, printre care şi un alt executor judecătoresc, precum şi personal angajat în cadrul biroului în care lucra. Ulterior a fost determinat să adere la grupul infracţional organizat şi un avocat, care avea rolul de a întocmi actele ce urmau să fie încheiate cu debitorii, precum şi o altă persoană, angajată a unui birou notarial, care avea rolul de a perfecta actele notariale încheiate între creditori şi debitori şi care stăteau la baza dosarelor de executare silită.

Astfel, în perioada 2014 - 2016 membrii grupului infracţional au acordat în mai multe rânduri împrumuturi băneşti mai multor persoane, percepând în mod nelegal dobânzi săptămânale sau lunare(procente din sumele împrumutate) şi primind de la debitori drept garanţie autoturisme de lux sau imobile, potrivit comunicatului.

DIICOT mai susţine că, pe lângă infracţiunea de camătă, principala infracţiune care a intrat în scopul grupului infracţional organizat a fost cea de înşelăciune. În acest scop a fost pus la punct un întreg sistem de operaţiuni, având o aparenţă de legalitate, menite să scadă vigilenţa debitorilor cu privire la scopul real urmărit în activitatea lor.

În comunicat se arată: "Toate operaţiunile efectuate au fost de natură să inducă în eroare debitorii, prin invocarea pretinsului interes al membrilor grupului de a crea o aparenţă de legalitate a activităţii de acordare a împrumutului cu dobândă. Prin încheierea în acest sens a unui contract autentificat de un notar public, aceştia îşi atingeau scopul real al activităţii lor, care nu era acela de a-şi recupera suma de bani împrumutată şi dobânda convenită, ci acela de a obţine un titlu ce putea fi învestit cu formulă executorie, în baza căruia să treacă ulterior la executarea silită asupra bunurilor imobile ale debitorilor, pe care să şi le adjudece beneficiind de concursul strict dedicat în acest sens al executorilor judecătoreşti, susţinut de participarea prin persoane interpuse la licitaţiile publice, trucate şi beneficiind totodată de consultanţa juridică a avocatului care s-a erijat într-un veritabil 'consigliere' prin furnizarea de sfaturi şi soluţii juridice aparent legale, menite să sprijine realizarea scopurilor ilicite ale grupului infracţional organizat".

Conform sursei citate, după adjudecarea unor imobile prin persoane interpuse participante la licitaţiile publice organizate în cadrul unor dosare de executare silită, membrii fondatori ai grupului infracţional organizat, ajutaţi de complici, au revândut aceste imobile la preţuri mult mai mari faţă de preţul de achiziţie. Au obţinut astfel venituri însemnate, pe care le-a reintrodus în circuitul civil prin acordarea de noi împrumuturi unor terţe persoane, prin încheierea unor contracte de împrumut cu sau fără garanţie imobiliară, cu termene de scadenţă de maximum o lună care au constituit ulterior temei al unor dosare de executare silită, unele dintre imobilele deţinute aflându-se încă în proprietatea în fapt şi nu în drept a membrilor grupului infracţional.

Până în prezent, la percheziţii au fost descoperite importante sume de bani în valută şi monedă naţională, autoturisme de lux susceptibile a proveni din activitatea infracţională, precum şi documente şi înscrisuri cu valoare probantă în cauză.

---------------

Poliţia din Ilfov, sub coordonarea DIICOT, desfăşoară în această dimineaţă percheziţii în Bucureşti, Ilfov şi Prahova, la persoane suspectate de cămătărie şi de deturnare de licitaţii publice, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).

"La această oră, poliţiştii din cadrul IPJ Ilfov, sub coordonarea procurorului din cadrul DIICOT - Structura Centrală, efectuează 29 de percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov şi Prahova, la persoane bănuite de constituirea de grup infracţional organizat, specializat în săvârşirea infracţiunilor de camătă, înşelăciune, deturnarea licitaţiilor publice şi spălare de bani", se arată în comunicatul IGPR.

Cercetările au fost efectuate cu sprijinul Direcţiei Operaţiuni Speciale - IGPR şi a Biroului Tehnic de Criminalistică din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).