DIN CAUZA BREXITULUI Active de 1.200 miliarde de dolari, transferate din Marea Britanie în UE

Peste 275 de societăţi financiare transferă active şi fonduri în valoare totală de 1.200 miliarde de dolari, respectiv mii de angajaţi din Marea Britanie în Uniunea Europeană, în perspectiva ieşirii ţării din blocul comunitar (Brexit), potrivit unui raport realizat de think tank-ul New Fi­nancial, preluat de Reuters.

Analiza notează că aceste transferuri au cos­turi de până la 4 miliarde de dolari.

Parlamentarii britanici au programat să voteze astăzi "pentru" sau "împotriva" acordului de Brexit convenit de premierul Theresa May cu UE. Dar, la mai puţin de trei săptămâni înainte de termenul de retragere din UE (29 martie), nu este clar dacă acordul va fi aprobat, dacă plecarea va fi amânată sau dacă ieşirea din blocul comunitar va avea loc fără acest tratat.

Raportul arată că numai Dublinul a atras 100 de transferuri, Luxemburgul 60, Parisul 41, Frankfurtul 40 şi Amsterdamul 32.

New Financial susţine că jumătate din firmele de administrare de active afectate de Brexit, printre care Gold­man Sachs Investment Management, Morgan Stanley Investment Management şi Vanguard, au optat pentru Dublin. Urmează, în opţiunea societăţilor financiare, Luxemburgul, care a atras firme ca Schroders, JP Morgan Wealth Management şi Aviva Investors.

Aproape 90% din totalul firmelor care se mută la Frankfurt sunt bănci, iar două treimi dintre cele care se transferă la Amsterdam sunt platforme de tranzacţionare sau firme de brokeraj, conform raportului.

Acesta mai arată că Parisul creează o nişă pentru operaţiunile pe pieţe şi tranzacţii ale băncilor şi atrage o gamă largă de firme.

New Financial a identificat 5.000 de angajaţi transferaţi sau angajaţi locali, cifră aşteptată să crească în următorii ani.

O măsură mai bună de evaluare a impactului Brexitului este mărimea activelor şi fondurilor transferate, potrivit raportului.

Zece bănci de investiţii mari transferă cumulat active de 800 miliarde de lire sterline din Marea Britanie, respectiv 10% din activele bancare din ţară. Un număr mic de asigurători au mutat în total active în valoare de 35 miliarde de lire, iar un număr de firme de administrare a activelor au transferat în total fonduri de 65 miliarde de lire, potrivit raportului.

William Wright, fondator şi director general al New Financial, a declarat că impactul înregistrat de Londra este peste aşteptări şi se va înrăutăţi.

"Afacerile vor continua să migreze de la Londra spre UE, mai multe activităţi urmând să se desfăşoare prin filiale locale", a arătat Wright, menţionând că acest lucru va diminua influenţa Marii Britanii în sectorul bancar şi cel financiar, va reduce încasările fiscale din partea acestora şi exportul de servicii financiare către UE.

Transferurile companiilor din Marea Britanie în UE au costat companiile 3-4 miliarde de dolari, iar aceste cheltuieli vor fi transferate clienţilor şi acţionarilor, arată raportul.

Aceste transferuri şi acordurile convenite între autorităţile de reglementare din Marea Britanie şi UE înseamnă că industria financiară este bine pregătită pentru indiferent ce va aduce Brexitul, consideră New Financial, potrivit căreia Londra va rămâne cel mai important centru financiar în viitorul previzibil, chiar dacă alte oraşe europene îi vor eroda în timp dominaţia.

• Clifford Chance Badea: "Companiile din România trebuie să se pregătească pentru Brexit, indiferent de domeniu"

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE) va aduce schimbări radicale mediului economic, iar companiile din România, indiferent de domeniul în care activează, vor resimţi, la rândul lor, impactul atât pe termen scurt, cât şi lung, au anunţat, ieri, avocaţii Clifford Chance Badea, potrivit news.ro.

Specialiştii consideră că se impune o atenţie reală şi elaborarea unui plan individual care să ajute companiile să limiteze efectele negative şi să profite de ocaziile apărute. Radu Ropotă, consilier şi coordonator al practicii de restructurare şi insolvenţă în cadrul casei de avocatură, a atras atenţia că, atât la nivelul Uniunii, cât şi la nivelul statelor membre, Comisia Europeană (CE) a propus o serie de măsuri în cazul unui Brexit fără acord.

"În ceea ce priveşte măsurile la nivelul statelor membre, în acest moment în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană am văzut deja elaborate planuri de intervenţie legate de Brexit menite să limiteze impactul negativ într-o serie de arii precum pieţele financiare şi drepturile cetăţenilor. Spre exemplu, cu privire la pieţele financiare, măsurile privesc în general asigurarea continuării prestării serviciilor financiare (bancare şi de investiţii) de către entităţi reglementate din Marea Britanie, în baza contractelor încheiate înainte de Brexit. În cazul României, până în acest moment, Banca Naţională a României a fost cea care a emis un comunicat privind efectele unui "hard Brexit" din perspectiva furnizării de servicii financiare pe teritoriul României, care în esenţă menţionează că activităţile bancare şi de plată prestate în baza paşaportului european vor înceta la data de 30 martie 2019, în lipsa unei autorizaţii acordate de Banca Naţională", a spus Ropotă.

În contextul planului de contingenţă, CE a menţionat că "măsurile de contingenţă luate de autorităţile naţionale sau ale Uniunii Europene nu pot înlocui acţiunile pe care trebuie să le facă fiecare cetăţean şi fiecare întreprindere pentru a se pregăti pentru retragerea Regatului Unit", principiul relevant fiind că măsurile de contingenţă (urgenţă) nu trebuie să fie menite să remedieze întârzierile care ar fi putut fi evitate prin măsuri de pregătire şi prin acţiuni prompte din partea părţilor interesate relevante.

Echipa Clifford Chance Badea a identificat trei arii principale pe care fiecare companie din România, care consideră Brexit ca fiind relevant, trebuie să le ia în calcul, indiferent de forma în care Marea Britanie va alege să părăsească Uniunea Europeană.

"Oricât de ironic ar suna, «no man is an island entire of itself», acest citat fiind aplicabil în orice domeniu. Astfel, indiferent de domeniul de activitate, companiile activează într-o economie conectată, or asta înseamnă că va exista un efect de domino resimţit mai devreme sau mai târziu şi în România", spune Radu Ropotă.

El a atras atenţia că, atâta timp cât România depinde comercial de economii europene care vor fi afectate de Brexit, consecinţele se vor resimţi şi aici, situaţia care se aplică în cazul furnizorilor, producătorilor, partenerilor comerciali, clienţilor care activează în România. Totodată, companiile trebuie să îşi elaboreze propriul plan pentru Brexit, existând anumite companii sau domenii economice unde se aşteaptă un impact direct.

"Având în vedere acest impact, fiecare companie potenţial afectată trebuie să întreprindă un proces de verificare (due diligence) al activităţilor şi proceselor interne, în scopul identificării acelor arii legate direct sau indirect de Marea Britanie sau de legea engleză", spune Georgiana Evi, avocat asociat în cadrul practicii de Banking & Finance şi Pieţe de Capital din cadrul Clifford Chance Badea.

Aceasta se aplică, de exemplu, în cazul companiilor care depind în lanţul de producţie/furnizare de produse din Marea Britanie sau exportă în Marea Britanie, potrivit specialiştilor.