Protestul angajaţilor companiei naţionale de căi ferate din Franţa (SNCF) faţă de planurile Guvernului francez de a o reforma a condus la pierderi evaluate la 790 de milioane de euro, conform unui document intern consultat de AFP.
Sindicatele de la SNCF protestează faţă de eliminarea statutului special, deschiderea pieţei de transport feroviar în faţa concurenţei, precum şi faţă de transformarea companiei în societate anonimă, proces care, în opinia lor, deschide calea pentru privatizare, lucru negat de Guvernul de la Paris, potrivit Agerpres.
Parlamentul a aprobat în iunie planul de reformare, după 37 de zile de grevă - cea mai lungă mişcare de protest de la SNCF din ultimele trei decenii - care i-a afectat semnificativ pe cei 4,5 milioane de pasageri zilnici ai reţelei feroviare franceze.
Pierderea corespunde unei sume de aproximativ 21 de milioane de euro pentru fiecare zi de grevă şi va afecta semnificativ câştigul companiei, care, anul trecut, a raportat un profit net de 679 de milioane de euro. Costurile includ pierderile de pe urma vânzării biletelor, rambursările şi alte cheltuieli.
Preşedintele Emmanuel Macron a făcut din reformarea SNCF un element cheie al campaniei sale de reducere a deficitului şi de eficientizare a serviciilor publice. Guvernul s-a angajat să preia o mare parte din datoria companiei, de aproximativ 45 de miliarde de euro, şi să investească 3,6 miliarde de euro în reţea în următorii zece ani.
Greva SNCF, care a avut loc două zile din cinci de la 3 aprilie, este "nejus-tificată" în ochii majorităţii francezilor (58%), reiese dintr-un sondaj Ifop.
Guvernul francez a prezentat în luna martie un proiect de lege prin care vrea să modifice "misiunea, organizarea, guvernanţa şi forma juridică" a operatorului feroviar SNCF, fără a aduce însă atingere caracterului public al companiei. În expunerea de motive este menţionată în mod expres posibilitatea Guvernului de a pune capăt statutului privilegiat de care se bucură în prezent lucrătorii din sectorul feroviar. Acest statut include garantarea locului de muncă şi posibilitatea de pensionare anticipată începând de la 50 sau 55 de ani, în funcţie de meserie.