Iranul pierde vânzări de petrol de 133 milioane de dolari pe zi din cauza sancţiunilor impuse de Statele Unite şi aliaţii lor, iar preţurile petrolului nu au crescut în consecinţă, preşedintele Barack Obama reuşind astfel să marcheze o victorie importantă într-un an electoral.
Iranul, cel de-al treilea producător din cadrul OPEC, exportă cu 1,2 milioane barili pe zi mai puţin petrol, reprezentând 52% din livrările zilnice, în urma sancţiunilor care interzic, de la 1 iulie, cumpărarea, transportarea, finanţarea şi asigurarea petrolului iranian, potrivit datelor Bloomberg.
Astfel, ţara ar pierde într-un an venituri de 48 miliarde de dolari, echivalentul a 10% din PIB.
Ameninţările Iranului din luna martie, de a întrerupe transporturile de ţiţei prin Golful Persic, au determinat creşterea preţurilor petrolului la maximul ultimilor trei ani. Creşterea producţiei din Arabia Saudită şi Statele Unite şi încetinirea economiei mondiale au răsturnat însă creşterile, iar cotaţia barilului de petrol este în scădere cu 1,3% pe ansamblul acestui an.
Administraţia Obama poate evita astfel noi creşteri ale preţurilor carburanţilor înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie, în timp ce Iranul se luptă cu deprecierea monedei naţionale şi creşterea şomajului.
"A fost un succes. Existau temeri că sancţiunile ar putea da greş, cauzând o creştere puternică a preţului petrolului. În final, SUA şi europenii au câştigat, deoarece exporturile Iranului au scăzut, iar preţurile merg de asemenea în jos", comentează pentru Bloomberg Mike Wittner, şeful departamentului de cercetare a pieţei petroliere americane din cadrul Societe Generale, citat de Mediafax.
Preţul petrolului Brent a scăzut cu 4,2% din ianuarie, la 105,97 dolari pe baril. Uniunea Europeană a aprobat pe 23 ianuarie o interdicţie pe cumpărarea şi asigurarea petrolului iranian. Importatorii din SUA plătesc în medie cu 4,6% mai puţin decât acum 12 luni, datorită celei mai mari producţii interne din ultimii 13 ani, care reduce necesarul de import.
Preţul mediu al celui mai popular sortiment de benzină din Statele Unite a scăzut cu 11% de la maximul acestui an, atins pe 4 aprilie, de la 3,936 dolari pe galon la 3,488 dolari pe galon (3,78 litri).
Media estimărilor analiştilor contactaţi de Bloomberg arată că Iranul exportă acum 1,1 milioane barili pe zi, faţă de 2,3 milioane barili pe zi în 2011. Vânzările pierdute sunt estimate la 133 milioane dolari pe zi, în baza preţului mediu al petrolului iranian înregistrat în acest an pe pieţele asiatice.
Producţia de petrol a Iranului a scăzut cu 9,5% în iulie, la 2,86 milioane barili pe zi, cel mai redus nivel din februarie 1990, potrivit datelor Bloomberg. Iranul a căzut pe locul al treilea în ierarhia OPEC, devansat de Irak, după ce a ocupat poziţia a doua timp de aproape 12 ani, plasându-se în urma Arabiei Saudite.
Moneda naţională, rialul, a pierdut o treime din valoare faţă de dolar din noiembrie, provocând o explozie a preţurilor cărnii, orezului şi pâinii. Inflaţia anualizată a accelerat în iunie la 22,4%, iar şomajul a ajuns la 13,5% în martie, faţă de 11,9% la finele anului 2010.
Creşterea economică va încetini în acest an la 0,4%, de la 2% în 2011, potrivit estimărilor FMI.
• Israelul ar putea ataca Iranul în următoarele trei luni
Israelul ar putea ataca instalaţiile nucleare iraniene în următoarele 12 săptămâni, sugerează Efraim Halevy, fost director al Serviciului israelian de informaţii externe (Mossad). "Dacă aş fi iranian, m-aş teme destul de mult în următoarele 12 săptămâni", a declarat Halevy pentru New York Times.
Declaraţiile expertului israelian intervin în contextul în care presa şi analiştii politici speculează că un atac împotriva Iranului ar putea avea loc fie vara aceasta, înaintea alegerilor din SUA, fie după acest scrutin crucial, în primăvara anului 2013.
Serviciile de informaţii israeliene şi americane încearcă să afle în ce stadiu se află programul nuclear iranian.
Miercuri, premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a afirmat că asigurările oferite de Statele Unite privind posibilitatea unei intervenţii militare împotriva Iranului nu sunt suficiente pentru a opri regimul islamist de la Teheran să se doteze cu arme nucleare. "Regimul de la Teheran crede că membrii comunităţii internaţionale nu manifestă suficientă voinţă pentru a opri Iranul", a spus Netanyahu după ce secretarul american al Apărării, Leon Panetta, a reiterat, în Israel, că Statele Unite menţin opţiunea militară în cazul Iranului.
Regimul islamist de la Teheran susţine că programul nuclear iranian are scop strict civil, dar Occidentul şi Israelul suspectează că Iranul încearcă să fabrice arme atomice. "În momentul de faţă, regimul iranian crede că membrii comunităţii internaţionale nu au suficientă voinţă pentru a opri programul nuclear. Domnul Panetta a declarat în urmă cu câteva luni că, dacă nu vor mai exista alte opţiuni, America va acţiona... Dar aceste declaraţii încă nu au convins regimul iranian să oprească programul nuclear. Această situaţie trebuie să se schimbe şi trebuie să se schimbe rapid, pentru că timpul pentru rezolvarea pe cale paşnică a acestei situaţii tinde să expire...", a avertizat Netanyahu.
Statele Unite au avertizat Israelul să nu efectueze vreun atac unilateral împotriva instalaţiilor nucleare iraniene, însă Netanyahu a sugerat marţi că statul evreu ar putea opta pentru o intervenţie militară. "Când este vorba de existenţa noastră, nu ne bazăm pe nimeni altcineva, nici măcar pe cei mai buni prieteni", a atras atenţia Netanyahu.