Din creşterea economică va mai rămâne doar creşterea preţurilor?

Inflaţia a crescut peste aşteptări şi în luna mai 2019, cu o rată anuală de 4,1%, similară celei din luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 0,46%, în condiţiile în care aşteptările de pe piaţă arătau o temperare până la 3,9%.

Preţurile alimentelor şi-au accelerat creşterea anuală până la 5,2%, de la 5% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 0,79%. Preţul mediu al cartofilor a înregistrat cea mai mare creştere lunară, de 17,33%, iar de la începutul anului avansul a fost de 55,27%.

Preţurile produselor nealimentare şi-au temperat creşterea anuală până la 3,3%, de la 3,7% în luna anterioară, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,2%, iar preţurile serviciilor şi-au accelerat creşterea anuală până la 4,3%, de la 3,8% în aprilie 2019, pe fondul unei creşteri lunare de 0,55%.

În aceste condiţii, nu doar ţinta anuală de 2,5% este tot mai îndepărtată, ci şi încadrarea în intervalul de un punct procentual din jurul ţintei. De asemenea se află sub un mare semn de întrebare şi realismul ultimei prognoze de inflaţie a BNR, care a fost revizuită recent în creştere cu 1,2 puncte procentuale, până la 4,2%.

Pentru încadrarea ratei anuale de inflaţie în intervalul ţintă al BNR din 2019, respectiv 1,5% - 3,5%, media lunară a creşterii preţurilor nu trebuie să depăşească 0,05%, ceea ce înseamnă practic stagnare în lunile următoare.

Dacă media lunară ar fi similară cu aceea din 2018, adică 0,27%, atunci IPC ar înregistra o creştere anuală de 5,2% în decembrie 2019, iar dacă media ar fi cea din primele cinci luni ale anului curent, atunci 2019 s-ar încheia cu o rată a inflaţiei de 7,9% (vezi graficul).

Menţinerea la un nivel ridicat a presiunilor inflaţioniste, care tocmai conduc la "reaşezarea" aşteptărilor inflaţioniste ale populaţiei, reprezintă un motiv în plus de îngrijorare deoarece presiunile inflaţioniste în economiile din zona euro şi de la vecinii noştri din Europa Centrală şi de Est s-au temperat în ultima perioadă.

În aceste condiţii se poate amorsa o dinamică adversă a dobânzilor reale din regiune, care va determina accentuarea presiunilor de creştere a dobânzilor nominale din economia noastră, în ciuda inacţiunii BNR în ceea ce priveşte dobânda de politică monetară.

În deschiderea unei conferinţe recente organizate de Federal Reserve Bank of Chicago, preşedintele băncii centrale americane, Jerome Powell, a declarat că "vom acţiona adecvat pentru susţinerea expansiunii, cu o piaţă puternică a muncii şi o inflaţie apropiată de ţinta noastră simetrică de 2%".

Acesta pare să fie şi obiectivul BNR, respectiv susţinerea cu orice preţ a expansiunii din ultimii ani, fără a ţine seamă de gravele deficienţe structurale ale economiei, reflectate de adâncirea deficitului comercial şi a celui bugetar.

Deocamdată, "viteza" mare a economiei reale este imprimată încă de impulsul mare al consumului, iar fluctuaţia relativ redusă a leului în jurul valorii de 4,7 RON/EUR nu este decât rezultatul unui "echilibru al terorii" care se manifestă pe pieţele internaţionale şi regionale.

Pe fondul avertismentelor privind iminenţa unei recesiuni în Europa, este doar o chestiune de timp, şi acela des­tul de scurt, până când din creşterea economică nu va mai rămâne decât creşterea preţurilor.

Trezirea la realitate va fi brutală. Partea bună este aceea că se va reduce numărul recesiunilor prin care trebuie să treacă economia noastră pentru ca Banca Naţională şi guvernul să înveţe lecţia care ar fi trebuit să fie deja învăţată încă de acum zece ani.