Observ că a revenit la modă "sistemul german" de vot. De aceea, cu riscul de a mă repeta, trebuie să fac câteva precizări tehnice.
Mai întâi, să clarificăm un lucru: sistemul de vot german nu presupune, aşa cum am auzit pe unii, că jumătate din deputaţi ar fi aleşi direct, uninominal, şi jumătate ar fi aleşi pe listele de partid. Uneori sunt chiar curios cine sunt aceia care oferă "expertiză" în asemenea chestiuni. În realitate, sistemul prin care deputaţii sunt pur şi simplu aleşi "jumate-jumate" este cunoscut sub numele de "sistem de vot paralel". Se foloseşte în state precum Georgia ori Armenia. Are dezavantaje, pe care nu le vom dezvolta acum. Concluzia este simplă: sistemul paralel nu are decât o asemănare superficială cu sistemul german.
Să revenim la sistemul german. Cum funcţionează? Pentru simplitate, presupunem că avem un Parlament cu 100 de locuri. Dintre acestea, 50 sunt deschise alegerilor directe, în colegii uninominale. Alegătorul, exact ca la sistemul de vot paralel, are două voturi. Cu unul alege în colegiul său un reprezentant. Cel de-al doilea vot îl acordă unei liste de partid.
Asemănările cu sistemul de vot paralel se opresc aici. Logica sistemului german este foarte diferită. Mandatele sunt alocate conform unei proceduri destul de complicate. În sistemul german, esenţială este lista de partid. Votul pe liste determină procentul mandatelor din Parlament. Iată cum funcţionează acest sistem.
Să presupunem că un partid a primit 30 la sută din voturile de pe lista de partid. Asta înseamnă că are dreptul la 30 la sută din mandatele din Parlament. În exemplul nostru, aceasta înseamnă că are dreptul la 30 de mandate.
Să reţinem această cifră. În pasul doi, verificăm în câte colegii partidul a câştigat mandate prin vot direct. Să presupunem că a câştigat în 20 din aceste colegii. Acestea sunt mandatele pe care partidul le primeşte direct. Însă noi ştim deja că partidul are dreptul, în final, la 30 de mandate. De unde provin restul de 10? De pe lista de partid.
Observăm câteva caracteristici ale sistemului german. Lista de partid este folosită "în compensaţie". De aceea sistemul german se mai numeşte uneori "sistem cu compensare". Mulţi deputaţi vin din colegiile uninominale. De aceea, sistemul german mai este numit uneori "sistem cu selecţie personalizată".
În cele din urmă însă, forţa unui partid este dată doar de votul pe listă. Spre deosebire de sistemul de vot paralel, cu efecte semi-majoritare, efectele sistemului de vot german nu diferă semnificativ de acelea ale votului obişnuit pe listă. De unde întrebarea: care e rostul utilizării unui asemenea sistem?
Spre deosebire de votul pe listă, sistemul de vot german aduce, totuşi ceva în plus. O bătaie de cap. Să ne întoarcem la exemplul nostru. Partidul a luat 30 la sută din votul pe liste şi are dreptul la 30 de mandate în Parlamentul cu 100 de deputaţi. Însă a câştigat alegerile directe nu în 20 de colegii, ci în 35 de colegii. Ce se întâmplă în acest caz? Cum se mai face compensarea? (Un proces care, să reţinem, nu duce, de regulă, la o distribuţie de tipul "jumate-jumate" pentru un partid dat).
Sistemul german oferă un răspuns surprinzător. Partidul primeşte toate mandatele suplimentare obţinute direct. Aşa încât în final, în loc să aibă 100 de mandate, Parlamentul din exemplul nostru va avea 105 mandate. Iată de ce sistemul de vot german se mai numeşte uneori şi "sistem cu mandate adiţionale" (Additional Member System - AMS).
Am sărit peste detaliile legate de organizarea alegerilor federale în Germania, pentru a descoperi cum funcţionează, în linii mari, aşa-numitul "sistem de vot german". Acum urmează ceva care îi va surprinde pe unii cititori.
Noi folosim deja o versiune a sistemului de vot german.
Da, aţi citit bine. Sistemul de vot "uninominal" folosit din 2008 în alegerile din România este un sistem de tip AMS. Este înrudit cu sisteme care se folosesc în alegerile din unele landuri din Germania, precum Baden-Württemberg. Ideea este că alegătorul exprimă doar un singur vot, care este folosit atât la calculul proporţiei mandatelor, cât şi la determinarea câştigătorilor din colegii.
Şi atunci vă întreb: ce sens are să introducem un sistem "german" de vot, de vreme ce avem deja unul?
Din punctul de vedere al teoriei sistemelor electorale, a schimba actualul sistem de vot cu unul "german" înseamnă, vorba expresiei populare, "aceeaşi Mărie cu altă pălărie". Cele două funcţionează cam la fel şi produc efecte asemănătoare. Mai mult, votul în sistemul german nu diferă substanţial de versiuni ale votului pe listă cu selecţie personalizată.
Sigur, actualul sistem are dezavantaje evidente. Acestea însă îşi au cauza în detalii ale legii electorale, combinate cu distribuţia atipică a voturilor din alegerile din 2012. Sigur că aceste detalii pot fi schimbate. Dar trebuie să fiu foarte clar: modul de funcţionare a sistemului de vot, precum şi efectele acestuia, nu vor fi substanţial diferite în raport cu situaţia prezentă.
Sunt sigur că fiecare cititor înţelege foarte bine importanţa sistemului de vot. Dacă ne trebuie o reformă radicală sau, dimpotrivă, doar o cosmetizare a actualului sistem este o chestiune mai degrabă politică, pe care nu o discut acum. Fiecare în parte, alegător sau politician, are opinia sa (inclusiv subsemnatul).
Dar teoria sistemelor de vot ne ajută să ne formăm idei mai clare despre situaţia actuală şi despre ceea ce este de făcut. Aşadar:
Vrem să mai dăm o tură cu aceeaşi bicicletă? Atunci rămânem pe "sistemul german". Orice ar însemna asta...
Vrem să schimbăm filmul? Atunci adoptăm un sistem cu adevărat diferit.
Şi sisteme diferite există, slavă Domnului. Panachage-ul folosit în Elveţia sau Luxemburg, Votul Unic Transferabil irlandez, scrutinul majoritar în două tururi în stil francez (susţinut de 81% din participanţii la referendumul din 2007), votul preferenţial IRV, Borda etc. Totul e să vrem. Şi să cunoaştem despre ce vorbim.
Notă: Domnul Cătălin Avramescu este ambasador al României în Finlanda şi Estonia.
1. Despre ghilimele
(mesaj trimis de Tudor Codita în data de 16.12.2014, 02:55)
Sa compari imbecilitatea aplicata in Romania cu sistemul de vot/redistributie utilizat pentru stabilirea componentei Bundestagului e ca si cum ai compara un Lastun proaspat iesit pe poarta fabricii pentru a intra direct in service, cu un Mercedes bine ingrijit si ai ajunge la concluzia ca "produc aceleasi efecte" pentru simplul motiv ca ambele se presupune ca isi pot folosi rotile pentru a se deplasa autonom. Drept pentru care, in continuare, unica solutie viabila, informata si curajoasa ar fi sa optam pentru o Lancia la mana a doua. Domnule Adamescu, sistemul de vot folosit pentru stabilirea componentei Bundestagului are pacatele lui de ordin functional. Curtea Constitutionala din Germania, bunaoara, a hotarat in mai multe randuri ca diverrsele versiuni ale legii aflate la un moment sau altul in vigoare trebuie modificate pentru a pune efectele perverse in acord cu prevederile legii fundamentale germane (e vorba de problema mandatelor suplimentare, si a redistributiei despre care vorbiti si dumneavoastra). Dar efectele reale pe care le produce acest sistem si care il diferentiaza fundamental de ceea ce se aplica in Romania, sunt legate de posibilitatea pe care o da partidelor de a-si indeplini unul din rolurile esentiale: acela de mecanisme de selectie/promovare a persoanelor care isi propun sa practice politica drept profesie. Si asta atat la nivel local, cat si la nivel national. In concordanta cu functionarea sistemul romanesc actual, partidele sunt prizoniere ale jocurilor facute local. O situatie diametral opusa si cel putin la fel de nociva pe cat era cea de dinaintea schimbarii din 2008, care acorda un rol disproportional centrului. Liderii partidului trebuie acum sa lucreze cu materialul trimis de baronul local, devenit piatra de temelie a functionarii partidului romanesc, indiferent de fictiunea ideologica sau eticheta de marketing politic sub care activeaza. Sistemul german despre care vorbim asigura un echilibru intre influenta centrului, respectiv a partidului, ca masinarie de produs/selectat/promovat personal si cea a factorului local. In plus, asigura, prin garantia pe care le-o ofera partidul, plasandu-i pe liste, prezenta in campul actiunii politice a unor persoane ale caror calitati nu le-ar ajuta neaparat sa castige o competite de tip "uninominal", dar despre care partidul considera ca ar fi utili activitatii parlamentare. A ignora acest aspect din discutia despre ceea ce numiti, pentru simplificare, desigur, "sistemul german", inseamna a escamota asadar principalul sau merit. Datorand cititorului politetea adecvata comunicarii in spatiul public, gasesc ca nu este aici locul sa ma intreb daca aceasta escamotare e intentionata.
1.1. precizari (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Catalin Avramescu în data de 16.12.2014, 15:16)
Stimate D-le Codita,
Apreciez atentia pe care o acordati articolului meu.
Inteleg observatiile dvs. Cu tot respectul, trebuie sa va spun ca articolul meu discuta sistemul de vot, nu sistemul electoral. Altfel spus, discuta strict regulile formale prin care voturile se transforma in mandate. Altfel spus, cum facem ca din X milioane de voturi sa obtinem Y mandate in Legislativ.
Chestiunile semnalate de dvs. privesc alte aspecte. Spre exemplu, cum anume un partid isi selecteaza canditatii in colegiile A, B si C. Repet, va inteleg observatiile, dar acest lucru nu tine de sistemul de vot, ci de legea de organizare a partidelor, de legea de finantare a campaniilor, de multe altele... Nu de sistemul de vot in sine.
Dvs. spuneti ca "partidele sint prizonierele jocurilor facute local". Posibil sa aveti dreptate. Dar nu stiu de ce credeti ca un sistem de liste, chiar nationale, ar fi imun. Si invers, de ce un sistem de colegii uninominale nu poate fi manipulat de la centru. Prin gerrymandering, prin "parasutare" de candidati in colegii rurale, etc.
Revenind strict la sistemul de vot, trebuie sa repet: si sistemul federal german si acela romanesc sint, ambele, sisteme de tip AMS. Formal, intre ele diferentele sint efectiv de detaliu, nimic esential. Sint sisteme proportionale, cu compensatie si mandate aditionale. Functioneaza aproape la fel si au practic aceleasi efecte.(Bun, distributia voturilor din 2012 a produs extrem de multe mandate suplimentare, lucru care nu s-a intimplat in Germania atit de distributia optiunilor publicului, dar si de deciziile Curtii Constitutionale de la Karlsruhe - dar nu de sistemul de vot ca atare).
Dvs. aratati spre diferente de substanta intre procesele electorale din Germania si din Romania. Iarasi, sint convins ca observatiile dvs. trebuie luate in seama. Scopul meu este mai modest: sa analizez sistemul de vot Doua tari pot avea un sistem de vot identic sau asemanator,cu toate ca procesele politice din acele tari sint foarte diferite. Marea Britanie are First-Past-The-Post, ca si Etiopia sau Kenya. Toata lumea intelege ca intre Marea Britanie si Etiopia sint diferente. Dar sistemul de vot introduce constringeri identice. Care e rezultatul final al acestor constringeri, desigur, putem discuta.
In fine, trebuie sa admit ca surprinderea Dvs. nu ma surprinde. Multi cititori - si sint convins ca Dvs. ca si multi altii sinteti de bunacredinta - au un anumit impuls. Vor sa argumenteze, sa apere un punct de vedere, in legatura cu ceva care li se pare important. In cazul Dvs, acum, este vorba despre functionarea partidelor politice. Eu am insa un scop diferit. Sa incerc sa redefinesc (in unele cazuri) termenii discutiei. Aici este vorba doar despre sistemul de vot. regret, dar nu pot rezolva in 5000 de semne problemele cronice ale unui sistem de partide. Dar in 5000 de semne pot clarifica, cred, o chestiune importanta. Ce este "sistemul german"? Raspuns: un set de sisteme de tip AMS (intra aici dferite variante" sistemul federal, sistemele din diverse landuri, sisteme care s-au folosit prin Italia sau Slovenia, sistemul actual din Noua Zeelanda, sistemul propus in Ontario, etc).. Sistemul romanesc face parte din acest set. Ca este o veste buna sau una rea - va las sa apreciati Dvs.
Toate cele bune.
2. Sunt necesare actiuni simple
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 16.12.2014, 17:48)
“Observ că a revenit la modă "sistemul german" de vot.”
N-a revenit. Urmare a esecului/victoriei neasteptate, unii isi pun intrebarea: cum ar fi mai bine? Dar nici esescul, nici victoria nu se datoreaza sistemului de vot. Asa ca “ce e val, ca valul trece.”
Nu vad in spatele candidatului uninominal nici partidul, nici baronul, ci doar cetateanul, cum o fi el. Sunt sigur ca si cetateanul si baronul si partidul urmaresc doar binele comun. Sau asa ar trebui sa fie. Daca nu este asa, acela care calca pe bec trebuie extras din jocul pe care inconstient il face de catre institutiile statului de drept.
Ca urmare, avind in vedere ca toata lumea vrea democratie, propunerea mea este sa raminem la sistemul uninominal, cel mai apropiat de cetatean.
Datoria tuturor acelora care inteleg ceva din ce se intimpla in societatea noastra este aceea de a margini/intarcui - prin mijloacele pe care le are fiecare - mafiotii, - fie ei cetateni, functionari, demnitari -, care in numele libertatii zburda voiosi si inconstienti pe minunatele noaste plaiuri.
2.1. alte precizari (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Catalin Avramescu în data de 16.12.2014, 18:43)
Nu comentez, de obicei, comentarii. Fac o exceptie astazi pentru ca tema editorialului pare sa puna anumite probleme.
Domnul care semneaza "Pribeagul" scrie: "Nici esecul, nici victoria nu se datoreaza sistemului de vot".
Ba da. Sistemul de vot conteaza. Nu este singurul care conteaza, desigur. Dar conteaza.
Sa presupunem ca ultimele alegeri prezidentiale ar fi fost organizate in sistemul First-Past-The-Post, exact ca la Consiliile Judetene. Judecind dupa scorul din turul 1, foarte probabil cistigatorul ar fi fost altul decit in scrutinul real, organizat in doua tururi (2 si 16 Noiembrie).
La fel la Consiliile Judetene sau la alegerile pentru primari. Daca scrutinul ar fi in doua tururi ori ar fi organizat conform unui alt sistem (IRV, Borda, etc.) atunci primari ar fi fost, in multe cazuri, alesi alti candidati.
Si atunci de ce afirma unii ca "sistemul nu conteaza"?
Inca o data: un sistem de vot este doar un set de reguli formale, conform carora un numar X de voturi sint transformate intr0un numar N de mandate.
Un sistem de vot, pe de alta parte, nu poate face din candidatii dintr-un set de candidati niste genii sau niste supra-oameni. Daca avem niste alegeri oarecare, iar cei doi candidati sunt - sa presupunem - analfabeti, nici un sistem de vot nu va putea selecta dintre acestia pe un comentator competent al lui John Locke... Poate doar o minune cereasca...
Rezum. Sistemul de vot este important. Dar sa nu ii cerem sa faca lucruri care nu sint in puterea sa.
Iar confuzia, cred, se datoreaza naturii abstracte a sistemului de vot. Acesta este greu de detectat dincolo de procesele politice reale: partidul M, candidatul F, dezbaterea dintre Ion si Marin, etc. Si acestea sint teme, insa nu sint subiectul acestui editorial. Tema este doar sistemul de vot.
Seara buna tuturor!
2.2. Alte si alte precizari (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 18.12.2014, 22:23)
Stimate domnule Avramescu,
Este foarte bune ca ati intervenit, pentru ca ati mai facut alte precizari utile in legatura cu subiectul.
In prima parte a postarii mele am facut aprecieri strict la alegerea facuta de romani in 16.11.2014. In acest caz, victoria domnului Iohannis si innfringerea domnului Ponta n-au fost determinate de sistemul de vot. Ele s-au datorat unui val, si “ce e val, ca valul trece.”. In conditii de legiferare, guvernare, administrae, judecare corecte, si cu o prestatie in timpul campaniei electorale la nivelui celei a domnului Iohannis, greu de imaginat ca asa ceva s-ar mai putea intimpla.
Intimplarea uimitoare a iscat discutii, unele referi la sistemul german. Doar discutii, care, poate, urmare a alegerii domnului Iohannis, in viitor vor deveni moda.
Interesanta diferenta de opinii dintre dumneavoastra si domnul Codita. Dumneavoastra sustineti ca v-ati referit strict la sistemul de vot. Dar in editorial aratati ca in sistemul german mandatele se obtin urmare a alegerii directe si a alegerii pe lista, fapt care lipseste din sistemul de vot romanesc, si care face, sustine domnul Codita, din sistemul german un Mercedes.
Nu-mi place alergatura asta dupa modele, ba germam, ba francez, ba suedez, ba... Prefer sa raminem la sistemul romanesc, adica la votul uninominal, si sa facem din acest sistem un model. Inactiunea inexplicabila a Justitiei, Justitia independenta a lui Basescu, au facut din statul roman un stat mafiot. Daca Justitia va actiona corect, sistemul de vot romanesc este posibil sa devina in timp scurt model, dupa cum si Dacia a ajuns model.
Pentru succesul modelului romanesc avem nevoie de actiunea unita a celor priceputi, a celor instruiti, a expertilor, a intelectualilor scumpei noastre patrii.
Cu bine, si la multe editoriale simple, inspirate, practice!
2.3. catre Pribeagul (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de Catalin Avramescu în data de 19.12.2014, 22:11)
Va multumesc pentru aprecieri. Raspund cu intirziere pentru ca am fost foarte ocupat. Teoretic, sint in concediu. Practic...
In legatura cu observatis dvs. "Nu-mi place alergatura asta dupa modele, ba germam, ba francez, ba suedez, ba... Prefer sa raminem la sistemul romanesc, adica la votul uninominal, si sa facem din acest sistem un model".
Cu tot respectul... aiasta nu se poate...
Motivul este simplu. Ceea ce numim, colocvial, "sistem german", "englez", "francez", etc. este doar un fel de a spune. In realitate sistemele de vot au nume tehnice. Publicul larg le "umanizeaza", le da nume familiare. Dar este sint in realitate precum niste ecuatii. Sint seturi de reguli care nu au, la drept votbind, nici o legatura necesara cu natiunile despre care se face vorbire. Un sistem de vot este, sa zicem, la fel de "francez" cum este teorema lui Pitagora o "teorema greaca".
Dvs. sperati, totusi, sa avem cumva un sistem "romanesc". Din pacate, nu avem cum. Sistemele de vot nu sint prea multe. Cam ce era de inventat, s-a inventat, probabil. Sistemul romenesc este de fapt, vorbind tehnic, un sistem AMS cu vot uninominal si compensare integrala. Poate acest tip de sistem sa devina un model? Iarasi, din pacate nu, pentru ca are niste caracteristici formale destul de neplacute. Spre exemplu, mandatele aditionale. Fara acestea, sistemul nu are cum sa compenseze rezultatele din colegii. Iar cu acestea, marimea Legislativului scapa, practic, de sub control. Exista cai mai simple si mai solide pentru a ajunge la scorul proportional si pentru a pastra caracterul personalizat al selectiei. Sistemul "finlandez" este un exemplu.
O seara buna.
2.4. Excelenta, (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 20.12.2014, 21:07)
1.“Dvs. sperati, totusi, sa avem cumva un sistem "romanesc". Din pacate, nu avem cum...
Sistemul romenesc este de fapt, vorbind tehnic, un sistem AMS cu vot uninominal si compensare integrala.”
Deci totusi avem un sistem romanesc. Dar a dat nastere monstruozitatii existente. Sa nu umblam aiurea dupa modele, sa corectam sistemul existent si sa-l pastram 1001 de ani. Sa stabilizam colegiile. Perfectiunea nu exista, dar stabilitatea este o cale catre perfectiune.
2. “Prefer sa raminem la sistemul romanesc, adica la votul uninominal, si sa facem din acest sistem un model".
Cu tot respectul... aiasta nu se poate...”
Corectam ce trebuie corectat in sistemul romanesc existent, astfel incit sa dea in fiecare colegiu un parlamentar, cel mai bun din colegiu. :))
Daca vreodata va inspira pe cineva (eveniment posibil), adica model, cu atit mai bine, adica “aiasta... se poate”.
Se pare ca avem mania perfectiunii. Si de multe ori cautind perfectiunea cadem din lac in put. Asa ca, stimati intelectuali ai scumpei noastre patrii, incercati sa va uniti eforturile si dati solutii corecte problemelor, cind tara v-o cere.
Toate cele bune.
3. De ales,om alege si noi...
(mesaj trimis de Theodor în data de 16.12.2014, 20:44)
daca vom avea candidati credibili.Pana cand se va intampla aceasta minune,rugam autorul sa ne descrie cum se face selectia candidatilor,la partide care nu selectioneaza impostori care se ascund de justitie.