DIN POZIŢIA DE VICEPREŞEDINTE Pupilul Ioanei Vlas conduce asociaţia fondurilor mutuale

• Eugen Voicu a revenit la conducerea Certinvest după o pedeapsă de 3 ani de suspendare din activitatea de pe piaţa de capital l Voicu a fost pedepsit fiind unul dintre personajele principale în ocazia volatilizării investiţiilor din fondurile mutuale, în 1996 l Pe atunci, UNOPC era condus de Ioana Maria Vlas, de care Eugen Voicu este extrem de apropiat l Nimic nu îl împiedică acum să fie vicepreşedinte al UNOPC

Cineva mi-a trîntit o carte pe birou - "Ia mă şi tu de-nvaţă ce-i aia piaţă de capital, că sa nu mai scrii tîmpenii".

Mărturisesc că nu prea citesc, dar scriu. Pe coperta cărţii, titlul "Ghid de investiţii personale". La autori...ha!, Eugen Voicu!....mi-a scăpat cartea din mînă!

Cel care-mi dăduse cartea a izbucnit într-un hohot de rîs: "Asta am vrut să văd!", a-nchis uşa şi-a plecat.

Eugen Voicu...poveste veche de zece ani...l-am pierdut din vedere din 1996, cînd a fost pedepsit de CNVM-ul lui Boboc cu trei ani de suspendare din activitatea de pe piaţa de capital.

Era un tînăr subţire şi înalt, brunet, cu mustăcioară, frumuşel, cu dicţie impecabilă şi maniere, întotdeauna la cos-tum de culoare închisă - uniforma de finanţist. L-am cunos-cut în biroul Ioanei Maria Vlas, cu care părea extrem de apropiat (o explicaţie a apropierii ar fi că amîndoi sînt clujeni, dar circula pe atunci zvonul, pe care nu l-am verificat, că ar fi, de fapt, rude).

Ne-am întîlnit toţi trei, în ziua de luni, 1 aprilie (de păcăleli), 1996, pe la ora 12. Îi cerusem Ioanei Vlas să mă primească, cred că era, deja, în funcţia de preşedinte UNOPC, sau, oricum, juca un rol principal în constituirea uniunii. Era a treia zi după fatidica dată de 29 martie, (vineri, cînd ghişeele fondurilor mutuale au stat închise), la care fusese anunţată stupefianta cădere a trei mari fonduri mutuale - Fondul Român de Investiţii (fostul Fond Dacia Felix), Credit Fond şi Fondul ARDAF.

În ziarul BURSA, apărut în dimineaţa întîlnirii cu ei, publicasem articolul "Printr-o simplă instrucţiune, CNVM i-a spoliat pe investitorii în fondurile mutuale de circa 100 de miliarde de lei".

Articolul ăsta şi cele care i-au urmat (erau scrise pe acelaşi calapod) ne-au adus necazuri mari - Boboc a apărut la televizor şi a informat publicul că redacţia BURSA adăposteşte o bandă de infractori cărora le-a întocmit dosar penal şi într-adevăr, am dat declaraţii la poliţie şi poliţia ne-a cercetat la redacţie şi totul a sfîrşit printr-un scandal internaţional în care au intervenit patruzeci de organizaţii pentru libertatea presei din toată lumea (inclusiv TASS), care i-au solicitat, printr-o scrisoare, preşedintelui Ion Iliescu să stopeze persecuţiile la care este supus ziarul BURSA din România şi de atunci am rămas prieteni cu poliţia.

Dar, imaginaţi-vă, că timp de opt luni, în acel an, cu poliţia pe cap, cu Boboc care se răţoia la noi în fiecare ocazie publică, cu experţii care ne ziceau că sîntem tîmpiţi şi nu pricepem nimic din piaţa de capital "c-aşa-i la piaţă, uneori cîştigi, uneori pierzi, iar investitori-s lacomi", am fost ziarul, singurul, care a spus - şi am spus-o la fiecare apariţie şi foarte răspicat - că investitorii au fost furaţi şi că CNVM este complice şi vinovat.

Credeţi-mă, este înspăi-mîntător să fii singur. Şi să mai fii şi ameninţat. Şi să fii conştient că tu esti cel care deţine adevărul. Abia după opt luni, a apărut un prim articol despre complicitatea CNVM la prăbuşirea fondurilor, într-un alt ziar (îi ştiu numele dar nu vi-l spun ca să-l pedepsesc pentru că a tăcut atît de mult timp şi, de altfel, a început brusc să scrie dintr-un anume calcul).

Pupilul Ioanei Vlas conduce asociaţia fondurilor mutuale

(urmare din pagina 1)

Să ne întoarcem, însă, la amiaza zilei de 1 aprilie 1996, în biroul doamnei Vlas, cu Voicu de faţă. Ioana Vlas mi-a turnat "că piaţa evoluează în dinţi de fierăstrău, mai şi urcă, dar mai şi coboară, mai avem de învăţat pînă să pricepem piaţa de capital". Cred că am fost primul ziarist pe care şi-a experimentat minciuna asta, devenită ulterior clasică şi reluată de întreaga presă, ca o turmă de oi.

Am întrebat-o, atunci, pe doamna Vlas cum explică faptul că trei fonduri au căzut, dar FMOA-SAFI nu a căzut.

Nu m-am aşteptat la reacţie: Vlas a tăcut şi s-a uitat la Voicu, iar Voicu i-a întors o privire sticloasă. Într-un tîrziu, Vlas a gemut printre dinţi: "Păi, asta e!", din care, atunci şi mult timp după aceea, n-am înţeles nimic.

Abia după vreun an am aflat de întîlnirile premergătoare de la CNVM ale administratorilor de fonduri, unde a fost pusă la punct întreaga operaţiune, astfel ca sub perdeaua de fum provocată de introducerea unei noi formule de calcul a activelor nete, administratorii fondurilor să-şi ajusteze valorile raportate, la realitatea activelor. Căci ele nu fuseseră umflate doar cu veniturile viitoare (cum interzicea, în mod artificial, noua formulă de calcul impusă de CNVM) ci fuseseră umflate şi pur şi simplu, aşa, subiectiv, ca să atragă clienţi şi să îngroaşe comisionul de administrare. Iar la 29 martie 1996, au introdus noua "formulă de calcul". Adică, au dat foc la arhivă şi au început o viaţă nouă.

Cu o excepţie: SAFI - FMOA. Deşi participase la reuniunile complotiste de la CNVM, George Danielescu nu se angajase să aplice cele stabilite acolo, dar dăduse impresia că ar fi de acord. Aşa se face că luni, la ora întîlnirii din biroul lui Vlas, SAFI raportase, imperturbabil, o oarecare creştere a valorii titlului FMOA şi nicidecum scăderile severe (între 21% şi 41%) de la celelalte trei mari fonduri.

Aceasta era semnificaţia exclamaţiei lui Vlas - "Păi, asta e!"- adică, era exasperată şi înfricoşată că unul dintre ei - George Danielescu - nu respectase înţelegerea. Iar Voicu o privise sticlos, pentru că, probabil, înainte de sosirea mea, se perpeliseră amîndoi să înţeleagă ce se petrece.

Istoria ulterioară este cunoscută (dar poate că nu, în această formă): timp de o lună, Danielescu a rezistat presiunilor formidabile la care l-a supus CNVM să-şi raporteze prăbuşirea fondului, dar, cînd panica investitorilor a afectat grav FMOA, pe de o parte, şi cînd, pe de altă parte, CNVM l-a somat printr-un ultimatum, atunci a demisionat de la conducerea fondului şi SAFI a anunţat la 26 aprilie 1996 că valoarea netă a FMOA a căzut cu 45%. După vreo lună, Viorel Cataramă şi-a amintit să mai cadă încă vreo 7%. Probabil că nu căzuse suficient.

De altfel, există temeiuri solide să suspectăm că prabuşirile au fost chiar mai exagerate decît o cerea realitatea, iar destinaţia diferenţelor este încă necunoscută. Dar poate fi presupusă logic...De pildă, Fondul Român de Investiţii (Dacia Felix a lui Sorin Dan - al treilea clujean din poveste) a început să raporteze creşteri de cîte 2% imediat după prăbuşirea de 41%. Haida, de!

Nu mai ştiu cu ce l-a supărat Voicu pe Boboc. Eugen Voicu conducea Certinvest, administratorul "Credit Fond", care raportase, mi se pare, o cădere de vreo 23-25%. Nu mai ţin minte dacă au avut o problemă cu exagerarea căderii. Cert este că l-a suspendat pe trei ani în luna august 1996, pedeapsă încheiată în august 1999 (s-a zvonit, însă, că a rămas întotdeauna în spatele conducerii Certinvest).

L-am pierdut din vedere pe Eugen Voicu, încă de atunci, de la suspendare. L-am revăzut recent, ca moderator al unui seminar de acum o lună la Hilton şi aşa am aflat că acum este vicepreşedinte al UNOPC, organizaţie a administratorilor de fonduri de investiţii la a cărei întemeiere şi-a adus o consistentă contribuţie prietena sa Ioana. L-am auzit spunînd acolo, de la masa prezidiului: "Vă sfătuiesc să nu mai spuneţi că sînt doar 12.500 de conturi la Bursa de Valori, ci 100.000, căci chiar dacă acele 87.000 sînt inactive, totuşi dispuneţi de două cifre şi atunci de ce să nu folosiţi cifra mare, cea care ne avantajează?!".

L-am recunoscut. Este neschimbat. Parcă nici n-a îmbătrînit. "Ghidul de investiţii personale" care mi-a fost aruncat pe birou a fost publicat în 2005 şi se află la ediţia a doua. Deci, are succes. Îl semnează el, Eugen Voicu, alături de Răzvan Paşol - un broker cunoscut, care îndeplineşte, din cînd în cînd, şi funcţia de ziarist, publicînd prin unele reviste interviuri pe care i le acordă Voicu.

Haideţi să vă citez din Ghidul lui Voicu (pagina 77): "Nu mai asocia fondurile de investiţii din ţara noastră cu scandaluri precum SAFI sau FNI. Aşa cum ai în continuare bani la bancă, deşi multe bănci româneşti au dat faliment, şi probabil ai o poliţă de asigurare, deşi au existat şi asiguratori cu probleme, tot aşa nu trebuie să renunţi la ideea de fonduri din cauza unor evenimente trecute".

Are dreptate. Ce-i al lui, e-al lui, se pricepe! Şi totuşi, nu prea înţeleg ce vrea: dacă trebuie să nu mai asociez fondurile mutuale cu SAFI şi FNI, atunci mă îndeamnă să le asociez cu Certinvest şi "Credit Fond"?

Păi, frate, care-i deosebirea?! Adică, "Credit Fond", condus de el însuşi, Eugen Voicu, nu a constituit sursă a enormului scandal din 1996? Ce vrea să zică, că, ba da, dar "Credit Fond" a căzut mai puţin ca SAFI? Şi că a păgubit mai puţini investitori?! De, eu aş zice că diferenţa asta vine dintr-o problemă de succes. Adică, SAFI a păgubit pe mai mulţi, pur şi simplu pentru că a avut mai mult succes decît Certinvest.

Şi ca să ne lămurească că, da, asta vrea să spună, că să nu asociem fondurile mutuale cu SAFI, ci cu Certinvest, Voicu scrie (la pagina 79): "Ai citit şi te-ai documentat. Dacă vrei să faci pasul următor şi să plasezi o parte din economii într-un fond iar apoi să urmăreşti performanţele acestuia, îţi dăm un sfat. Autorii acestui ghid lucrează în două societăţi financiare din ţara noastră, una dintre ele fiind Certinvest - societate de administrare a investiţiilor. Poţi investi în fondurile Certinvest prin orice sucursală a Băncii (n.n. - numele unei bănci) şi a Băncii (n.n. - numele altei bănci) sau la sediul Certinvest din Bucureşti (n.n.- urmează adresa completă, telefon, fax şi e-mail)".

Părerea mea este că asta-i reclamă.

Reclamă pură.

Se poate observa că reclama asta stă drept concluzie a ghidului, transformînd întregul volum în reclamă la Certinvest şi la societatea de brokeraj a lui Paşol (text asemănător are şi partea scrisă de Pasol). De altfel, întregul volum este împănat cu acest text standard care trimite la societăţile lui Voicu şi Paşol.

Mai am o întrebare: ştiu că, în conformitate cu legea, reclama în piaţa de capital trebuie avizată de CNVM; ghidul ăsta o fi fost avizat?

Nu cred.