Din prea multă dragoste, taberele politice îşi devorează electoratul

Nu criza politică actuală ar trebui să ne îngrozească, ci potenţialul ei. Miza încleştării este, mai degrabă, una post-electorală, iar nu electorală.

Avem toate şansele să ne pricopsim: să n-avem un guvern, cu acte în regulă, încă vreo jumătate de an. Dacă n-ar fi fost criza economică, poate că asta ar fi fost o fericire pentru toţi. Dar în condiţiile noastre, o criza politică prelungită este exact ce ne mai lipsea.

Politicienii se bat pe un singur lucru: cine va controla viitorul prim-ministru.

PSD, PC, PNL şi UDMR vor să fructifice ocazia ivită acum, înainte de alegerile prezidenţiale, ca să-şi impună propriul candidat la funcţia de prim-ministru, în persoana lui Klaus Johannis. Convingerea lor este că indiferent de rezultatul alegerilor prezindenţiale, cele patru partide îşi vor putea asigura guvernarea, chiar dacă Traian Băsescu mai câştigă sau nu un nou mandat.

Demersul lor este democratic, bazându-se pe majoritatea parlamentară declarată, dar se izbeşte de refuzul preşedintelui Traian Băses-cu, care l-a desemnat, tot democratic, pe Lucian Croitoru, să formeze un nou Guvern.

Poziţiile celor două tabere par astăzi de nezdruncinat.

Iar niciuna nu este în afara democraţiei.

Fiecare parte are dreptatea sa.

Susţinătorii lui Johannis au dreptate să spună că nu poţi trece un Guvern prin Parlament dacă nu controlezi majoritatea. Dar şi Traian Băses-cu are dreptate să spună că, potrivit Constituţiei, el este cel care decide pe cine desemnează drept premier.

Dacă am fi fost în luna mai, soluţia conflictului putea fi tranşată, prin dizolvarea Parlamentelui şi apoi prin alegeri anticipate.

Dar nici aşa nu puteam avea garanţia că va fi fost rezolvată criza politică, deoarece alegerile anticipate nu implică automat schimbarea radicală a raporturilor de forţe din Parlament. Dimpotrivă, de ani buni, alegerile parlamentare ne arată că este foarte greu ca un singur partid să obţină majoritatea, asftel că ar fi fost foarte posibil să fi avut aceeaşi situaţie precum cea actuală şi după anticipate.

Cum suntem doar cu două luni îniante de alegerile prezidenţiale, această posibilă soluţie a anticipatelor nici măcar nu poate fi testată, căci este interzisă de Constituţie.

Experienţa ultimilor ani ne-a arătat că un premier este imposibil de zdruncinat de către preşedinte, atât timp cât este susţinut de o majoritate în Parlament, fie ea şi o "majoritate netransparentă".

De revocat, nici nu poate fi vorba. Constituţia stipulează, limpede, că primul-ministru nu poate fi revocat de preşedinte.

Aşa că pentru Traian Băsescu este inacceptabilă soluţia Johannis acum pentru că riscă să se trezească, după alegeri, chiar în cazul că va ieşi din nou învingător, cu un altfel de guvern Tăriceanu, dar de data aceasta cu o suţinere "majoritară transparentă". Chiar dacă va câştiga alegerile prezidenţiale, lui Traian Băsescu îi va fi aproape imposibil să mai zdruncine un Guvern Johannis susţinut de o majoritate parlamentară.

Nici PSD, nici PNL nu ar mai fi dispuse la o nouă alianţă cu PD-L, după experienţele de până acum. Iar UDMR şi PC ne-au demonstrat că sunt partidele care se aşează mereu de partea celor puternici. Dacă ar fi deja într-o coaliţie, la guvernare, UDMR şi PC nu vor mai avea niciun motiv să sară în barca cealaltă, cum au făcut-o în decembrie 2004.

De aceea, Klaus Johannis reprezintă pentru PSD, PNL, PC şi UDMR şansa să rămână la putere, chiar cu un Traian Băsescu învingător în alegeri.

Cele patru partide nu vor risca să accepte varianta unui guvern Croitoru, susţinut de PD-L, chiar dacă ar fi tentaţi cu jumătate de Guvern, pentru că s-ar putea trezi azvrâliţi din Guvern până la primăvară. Acceptarea acum a guvernului Croitoru sau a oricărui alt premier desemnat de preşedintele Băsescu echivalează pentru cele patru partide cu amânarea crizei pentru începutul anului viitor. Cu deosebirea că atunci, cu un nou mandat, Traian Băsescu va putea dizolva Parlamentul, iar cu încă cinci ani de mandat în faţă poate îi poate convinge mai uşor pe liderii UDMR şi ai PC.

Ba chiar nu este exclus ca, după alegeri, PSD sau PNL, cu alte conduceri, să treacă de partea PD-L ca să formeze o altă majoritate. O eventuală victorie în alegeri a lui Traian Băsescu ar produce, mai mult ca sigur, îndepărtarea lui Mircea Geoană şi Crin Antonescu din fruntea PSD şi, respectiv, PNL, dacă partidele lor nu vor fi fiind la acel moment la guvernare.

De aceea, miza actualei crize este mai mai degrabă post-electorală, căci efectele ei se întind până după algerile prezidenţiale.

Cele două tabere nu se luptă acum ca să guverneze România pentru următoarele două luni, cât a mai rămas până la alegeri, ci pentru perioada cât a mai rămas până la viitoarele alegeri parlamentare, adică cel puţin încă trei ani de aici înainte.

O miză mult prea mare ca să mai putem spera că actuala criză se va sfârşi curând.

Cumva, criza actuală este prilejuită chiar de actuala Constituţie, pentru că dacă alegerile prezidenţiale ar fi avut loc concomitent cu cele parlamentare, ca până în 2004, atunci puteam spera că actuala criză s-ar fi putut încheia imediat după alegeri, prin negocieri post-electorale. Cu un preşedinte proaspăt ales şi cu un nou Parlament, negocierile ar fi stat altfel. Aşa, însă, calculele sunt mult mai complicate.

Iar, noi poporul, suntem instrumentul cu care se şantajează cele două tabere ca să-şi atingă scopul încă dinainte de alegerile prezidenţiale. Grija pentru buzunarele noastre este doar motiv pentru declaraţiile pe care se sprijină refuzul celor două tabere să accepte o soluţie de compromis. În realitate, niciuna dintre tabere nu-şi duce decât grija propriilor buzunare, oricum mult mai pline decât ale noastre.

Problema este că noi, ceilalţi, care nu suntem în nicio tabără, nu prea mai avem provizii ca să trecem iarna.

Criza actuală va îndepărta şi fărâma de electorat neimplicat politic de la urne, iar la final, taberele politice se vor fi reconciliat, dar vor rămâne fără poporul pe care să-l mai guverneze.

< link >https://www.bursa.ro/on-line/s=politica&articol=66169.html< link2 >Băsescu şi Geoană şi-au depus candidaturile pentru preşedinţie< link3 >