"Directiva Big Brother" a fost invalidată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a invalidat azi Directiva 2006/24/EC privind păstrarea datelor de trafic informaţional, cunoscută sub denumirea de "Directiva Big Brother". Practic, Guvernul şi Parlamentul pot din acest moment să demareze acţiunile necesare care să ducă la abrogarea legislaţiei autohtone care transpune această directivă.

Asociaţia de Monitorizare a Presei - Active Watch, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki, Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilor şi Centrul pentru Jurnalism Independent salută această decizie şi aşteaptă o recţie cât mai rapidă din partea autorităţilor autohtone: "Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a declarat astăzi (n.r. ieri) invalidă Directiva Europeană 2006/24/EC, care impunea obligaţia statelor de a colecta date privind comunicaţiile electronice şi de telefonie ale cetăţenilor pentru o perioadă de cel puţin şase luni. Directiva a fost transpusă în ordinea de drept română prin Legea nr. 82/2012, în ciuda opoziţiei societăţii civile şi cu toate că o lege similară fusese declarată neconstituţională, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1258 din 8 octombrie 2009. Argumentele CCR s-au bazat în principal pe încălcarea dreptului la viaţă privată, prin obligaţia general aplicabilă de a păstra date care sunt legate în mod direct de comunicaţiile private ale tuturor cetăţenilor. Organizaţiile semnatare au cerut în repetate rânduri autorităţilor române să refuze implementarea directivei, chiar cu riscul declanşării unei proceduri de infringement, şi au cerut statului român să militeze la nivel european pentru anularea directivei. Principalul argument a fost acela că prin colectarea tuturor datelor se încalcă principiul proporţionalităţii şi toţi cetăţenii sunt trataţi ca suspecţi de săvârşirea unor infracţiuni. Prin decizia de azi, CJUE a statuat că prin impunerea păstrării acestor date şi permiţând accesul autorităţilor naţionale competente, directiva reprezintă o imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal. În plus, faptul că păstrarea şi utilizarea ulterioară a datelor sunt efectuate, fără ca abonatul sau utilizatorul înregistrat să fie informat, poate da persoanelor vizate sentimentul că viaţa lor privată este obiectul unei supravegheri constante. Admiţând că motivele care au stat la baza adoptării directivei sunt legitime, scopul urmărit fiind combaterea criminalităţii şi siguranţa publică, Curtea a constatat că legiuitorul Uniunii a depăşit limitele impuse de respectarea principiului proporţionalităţii. Curtea a precizat că păstrarea datelor de trafic (şi implicit directiva) reprezintă o interferenţă serioasă cu dreptul fundamental la viaţă privată statuat în Articolul 7 din Carta UE a Drepturilor Omului. Reamintim faptul că tratatele internaţionale de drepturile omului, deci inclusiv Carta UE a Drepturilor Omului la care Romania este parte, au prioritate în faţa legilor interne, în conformitate cu art. 20 din Constituţia României. Decizia CJUE din 8 aprilie 2014 consfinţeşte importanţa respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti pentru construcţia europeană. Solicităm Guvernului şi Parlamentului României să se alinieze acestei decizii şi să adopte de urgenţă măsurile care se impun pentru abrogarea Legii nr. 82/2012 şi a celorlaltor reglementări derivate din aceasta".

Partizanii îngrădirii drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, care visează la o lume în care fiecare mişcare a unui om să poată fi urmărită, au primit o lovitură dură din partea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.