Directorii generali ai Deutsche Bank şi UBS critică impactul ratelor negative

Bancherii de top din Europa au ratificat criticile cu privire la ratele dobânzilor negative înaintea reuniunii cheie a Băncii Centrale Europene, avertizând asupra consecinţelor grave asupra preţurilor activelor şi a economiei mai largi, potrivit Bloomberg.com.

Directorul executiv al Deutsche Bank AG, Christian Sewing, a avertizat că o relaxare monetară de către BCE, aşa cum este de aşteptat săptămâ-na viitoare, va avea "efecte secundare grave" pentru o regiune care a trăit deja cu dobânzi negative de jumătate de deceniu.

CEO-ul UBS, Sergio Ermotti, a transmis un mesaj similar, argumentând că ratele negative afectează sistemele sociale şi ratele de economisire.

Doar puţini economişti consideră că o altă reducere la acest nivel ar ajuta cu adevărat economia, iar clienţii trans-mit băncilor că nu vor investi un singur euro mai mult doar pentru că ratele scad cu 10 puncte de bază, a spus Sewing la o conferinţă de la Frankfurt.

Nu va obţine decât divizarea societăţii prin ridicarea preţurilor activelor, în timp ce deponenţii europeni care plătesc deja 160 de miliarde de euro (176 miliarde de dolari) pe an din cauza ratelor dobânzii negative, vor fi pedepsiţi a mai spus acesta.

"Pe termen lung, ratele negative strică sistemul financiar", a precizat Sewing, adăugând că o altă reducere "poate face refinanţarea mai ieftină pentru state, dar are efecte secundare grave".

Comentariile directorului executiv al Deutsche Bank se adaugă preocupărilor care se ridică în Europa potrivit cărora politica monetară a BCE ameninţă să crească şi să denatureze dinamica tradiţională a împrumutatului şi împrumutului.

Ermotti a spus că ratele dobânzilor negative au creat o "situaţie absurdă" în care băncile nu doresc să deţină depozite.

Yngve Slyngstad, directorul executiv al Norges Bank Investment Management, fondul de 1 trilion de dolari din Norvegia, a declarat separat că ratele negative sunt principala îngrijorare la cel mai mare fond de investiţii din lume.

Băncile europene încearcă să concureze cu firmele de pe Wall Street, în condiţiile în care ratele europene mai mici elimină veniturile din împrumuturi şi le împovărează cu miliarde de euro în penalităţi pentru depozitarea numerarului în bănci centrale, mai notează Bloomberg.

Multe bănci au spus că se opun altor tăieri ale ratelor ulterioare şi doresc ca orice astfel de acţiune să fie temperată cu scutiri.

Christian Sewing a anunţat, în iulie, reduceri radicale pentru firma sa, inclusiv pierderea de 18.000 de locuri de muncă, după ani de contractare a veniturilor şi rentabilitate redusă au împins acţiunile la un nivel minim record. Băncile europene încearcă să reducă costurile şi se luptă pentru a spori profitabilitatea. UniCredit SpA din Italia, Societe Generale din Franţa şi UBS planifică sau iau în calcul alte tăieri ale ratelor.

BCE va decide la 12 septembrie dacă îşi va reduce ratele dobânzilor şi mai mult, deoarece o mulţime de indicatori economici au arătat recent o economie în decelerare.

Candidata prezidenţială a Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat miercuri parlamentarilor europeni de la Bruxelles că "o politică extrem de acomodabilă este garantată pentru o perioadă lungă de timp."

"Ce este cu adevărat îngrijorător: băncile centrale nu au aproape niciun instrument pentru a atenua efectiv o adevărată criză economică", a spus Sewing. "Au deschis deja robinetul pentru bani - cel mai mult Banca Centrală Europeană." Sewing a declarat că banca sa a întrebat 285 de clienţi corporativi despre impactul unei alte rate reduse de BCE.

În afară de ratele dobânzilor mai mici, Deutsche Bank şi concurenţii, inclusiv Commerzbank AG, se confruntă, de asemenea, cu o agravare a mediului economic din Germania şi se orientează mai mult spre ţara de origine. Au fost nevoiţi să aloce mai mulţi bani pentru împrumuturi acordate companiilor care se lovesc de impactul războiului economic global, incertitudinea Brexitului şi de problemele din sectorul auto.

"Marjele de dobândă ale băncilor sunt sub presiune şi acest lucru nu se va schimba", a declarat Martin Zielke, CEO-ul Commerzbank, la aceeaşi conferinţă. "Nu cred că este o politică deosebit de sustenabilă sau responsabilă. Dar trebuie să recunoaştem faptele, iar faptele sunt că atragerea clienţilor în acest mediu ne ajută să lucrăm împotriva acestei presiuni", a mai completat CEO-ul Commerz-bank.